Ce este artroza?
Artroza este o afecțiune cronică degenerativă a articulațiilor, care apare atunci când cartilajul care protejează capetele oaselor se uzează treptat. Cartilajul joacă un rol esențial în articulații, acționând ca un amortizor care reduce frecarea între oase, astfel încât acestea să se miște ușor unele față de altele. Când acest cartilaj se deteriorează, oasele încep să se frece între ele, cauzând durere, rigiditate și inflamație.
Artroza poate afecta orice articulație din corp, dar este mai frecventă în articulațiile care suportă o mare parte din greutatea corpului, cum ar fi genunchii, șoldurile, mâinile și coloana vertebrală. Această afecțiune este mai des întâlnită pe măsură ce îmbătrânim, dar poate apărea și la persoane mai tinere, în special ca urmare a accidentelor sau suprasolicitării articulațiilor.
Artroza progresează treptat, iar simptomele pot varia de la dureri ușoare și disconfort la mobilitate limitată și dureri severe. Deși nu există un tratament complet care să vindece artroza, există multe opțiuni pentru a controla simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții, inclusiv medicamente, terapii fizice, exerciții și, în cazuri grave, intervenții chirurgicale.
Tipuri de artroza
Artroza poate afecta diferite articulații din corp, iar în funcție de zonele implicate, există mai multe tipuri de artroză. Fiecare tip are particularitățile sale și poate cauza simptome diferite. Iată cele mai comune tipuri de artroză:
- Artroza de genunchi (gonartroză)
- Este una dintre cele mai frecvente forme de artroză, mai ales la persoanele în vârstă. Se caracterizează prin uzura cartilajului din articulația genunchiului, ceea ce duce la dureri și rigiditate, mai ales la urcatul scărilor sau mersul pe distanțe lungi.
- Artroza de șold (coxartroză)
- Artroza de șold apare atunci când cartilajul din articulația șoldului se deteriorează, cauzând durere și dificultăți în mișcare, în special în activități precum mersul sau ridicarea dintr-o poziție șezândă. Este mai frecventă la persoanele în vârstă, dar și la cei cu un istoric de leziuni ale șoldului.
- Artroza de mâini (artrita degetelor)
- Aceasta afectează articulațiile degetelor și este frecventă la femei, în special după menopauză. Poate duce la umflături, dureri și dificultăți în manipularea obiectelor mici sau în desfășurarea activităților zilnice.
- Artroza de coloană (spondiloza cervicală sau lombară)
- Artroza de coloană afectează articulațiile dintre vertebre și poate cauza dureri în zona gâtului (spondiloză cervicală) sau în partea inferioară a spatelui (spondiloză lombară). Aceasta poate duce la rigiditate și la limitarea mișcărilor, iar uneori poate apărea și radiculopatia (dureri care iradiază pe membre).
- Artroza de gleznă (artrita de gleznă)
- Se manifestă prin uzura cartilajului din articulația gleznei, provocând durere, inflamație și dificultăți la mers. Poate apărea în urma unor leziuni anterioare sau a unui stil de viață activ care supune articulația la un stres continuu.
- Artroza de umăr (omartroză)
- Artroza de umăr afectează articulația umărului și poate limita mobilitatea brațului. Deși mai rară decât alte forme de artroză, poate cauza durere severă, mai ales la ridicarea brațului sau la mișcările repetitive.
- Artroza de cot (artrita cotului)
- Aceasta este o formă rară de artroză care afectează articulația cotului și poate apărea din cauza suprasolicitării sau leziunilor anterioare. Poate duce la durere și rigiditate, afectând activitățile zilnice.
Fiecare tip de artroză poate avea simptome și tratamente specifice, dar principiile de gestionare, cum ar fi controlul durerii, exercițiile fizice și intervențiile chirurgicale, sunt adesea similare. Este important ca tratamentul să fie personalizat în funcție de tipul și severitatea artrozei, pentru a asigura o calitate a vieții cât mai bună.

Cauzele artrozei
Artroza este o afecțiune complexă, iar cauzele apariției acesteia sunt variate, putând fi influențate de factori genetici, de mediu sau de stilul de viață. Iată principalele cauze ale artrozei:
- Îmbătrânirea
- Vârsta este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru artroză. Pe măsură ce îmbătrânim, cartilajul din articulații se deteriorează treptat, iar capacitatea organismului de a-l repara scade. Astfel, articulațiile devin mai vulnerabile la uzură și la dezvoltarea artrozei.
- Leziuni anterioare ale articulațiilor
- Accidentările sau leziunile la nivelul articulațiilor, cum ar fi fracturile, entorsele sau luxațiile, pot crește riscul de artroză. Acestea pot afecta integritatea cartilajului și pot duce la uzura prematură a articulației afectate.
- Suprasolicitarea articulațiilor
- Activitățile care presupun solicitări repetate ale unei articulații (cum ar fi sporturi de performanță, muncă fizică intensă sau poziții incorecte de muncă) pot duce la uzura cartilajului, provocând artroză. De asemenea, obezitatea reprezintă un factor important, deoarece kilogramele suplimentare pun presiune suplimentară pe articulațiile care susțin greutatea corpului, cum ar fi genunchii și șoldurile.
- Genetica
- Unii oameni pot avea o predispoziție genetică la artroză. Dacă există un istoric familial de artroză, riscul de a dezvolta această afecțiune poate fi mai mare. Anumite gene care influențează structura și funcția cartilajului pot face ca unele persoane să fie mai vulnerabile la deteriorarea articulațiilor.
- Disfuncții ale articulațiilor sau deformări
- Anumite condiții, cum ar fi displazia de șold sau alte anomalii congenitale ale articulațiilor, pot crește riscul de artroză. Aceste condiții determină o distribuție inegală a presiunii asupra articulațiilor, accelerând uzura cartilajului.
- Inflamația cronică
- Anumite afecțiuni inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă sau alte tulburări autoimune, pot duce la deteriorarea cartilajului și la dezvoltarea artrozei. De asemenea, inflamațiile repetate sau pe termen lung în articulații pot accelera procesul de degenerare a cartilajului.
- Hormonii
- Modificările hormonale pot influența dezvoltarea artrozei, în special la femei, după menopauză. Estrogenul, hormonul care scade la menopauză, joacă un rol important în protejarea cartilajului articular, iar scăderea acestuia poate contribui la dezvoltarea artrozei, în special în articulațiile genunchiului și șoldului.
- Alte afecțiuni medicale
- Unele boli metabolice sau endocrine, cum ar fi diabetul sau guta, pot contribui la apariția artrozei. Aceste afecțiuni pot influența negativ sănătatea articulațiilor și pot accelera procesul de uzură al cartilajului.

Artroza simptome
Simptomele artrozei variază în funcție de severitatea afecțiunii și de articulațiile afectate. În general, artroza se dezvoltă treptat și provoacă disconfort care poate deveni din ce în ce mai greu de suportat pe măsură ce boala progresează. Iată principalele simptome ale artrozei:
- Durere
- Durerea este cel mai frecvent simptom al artrozei. Aceasta poate varia de la o durere ușoară și intermitentă, până la una severă și constantă. Durerea apare de obicei în timpul sau după activități fizice, cum ar fi mersul pe jos, urcatul scărilor sau ridicarea de greutăți. Pe măsură ce artroza progresează, durerea poate persista și în repaus, iar în timpul nopții.
- Rigiditate
- Rigiditatea articulară este un alt simptom comun al artrozei, mai ales dimineața sau după perioade de inactivitate. Acest lucru face mișcările mai dificile și poate duce la o mobilitate limitată. Rigiditatea dispare de obicei după câteva minute de mișcare a articulației.
- Inflamație
- Deși inflamația nu este la fel de evidentă ca în alte tipuri de artrită, artroza poate cauza umflarea articulației. Aceasta apare de obicei în zonele unde se produce frecare între oase, iar umflătura poate fi însoțită de o senzație de căldură sau sensibilitate.
- Sunete de frecare
- Articulațiile afectate de artroză pot face zgomote, precum un sunet de „crepitare” sau „scrâșnire”, atunci când sunt mișcate. Aceste sunete sunt cauzate de frecarea oaselor unele de altele, atunci când cartilajul se deteriorează și nu mai protejează eficient articulațiile.
- Scăderea mobilității
- Artroza poate limita gama de mișcare a articulațiilor afectate, ceea ce face mai greu să îndeplinești activitățile zilnice. De exemplu, poate deveni dificil să te apleci sau să ridici obiecte din cauza durerii și rigidității.
- Deformări ale articulațiilor
- Pe măsură ce artroza progresează, poate duce la deformarea articulațiilor, ceea ce poate duce la modificări vizibile ale formei acestora. Aceste deformări pot cauza instabilitate și pot afecta postura sau mersul.
- Durere nocturnă
- În stadiile avansate ale artrozei, durerea poate deveni severă și persistentă, iar persoanele afectate pot simți dureri și pe timp de noapte. Aceste dureri pot afecta calitatea somnului și pot duce la oboseală și disconfort continuu.
Diagnosticul artrozei
Diagnosticul artrozei se bazează pe o combinație de evaluare clinică, istoricul medical și investigații imagistice. Deoarece simptomele artrozei pot fi similare cu alte afecțiuni, este important ca medicul să efectueze o evaluare detaliată pentru a confirma diagnosticul. Iată pașii principali în diagnosticarea artrozei:
- Evaluarea clinică
- Medicul va începe prin a discuta despre istoricul medical al pacientului și va întreba despre simptomele resimțite, precum durerea, rigiditatea sau dificultățile de mișcare. De asemenea, va examina fizic articulațiile afectate pentru a verifica semnele de umflare, sensibilitate, deformare sau limitarea mișcărilor. Palparea articulațiilor poate ajuta la detectarea semnelor de inflamație sau frecare între oase.
- Examinarea radiologică (Raze X)
- Radiografiile sunt una dintre cele mai comune metode de diagnostic pentru artroză. Acestea pot arăta modificări caracteristice ale articulațiilor, cum ar fi îngustarea spațiului articular (din cauza uzurii cartilajului), formarea de osteofite (vârfuri osoase) sau scleroza subcondrală (îngroșarea osului sub cartilaj). Radiografiile sunt utile pentru evaluarea severității artrozei și pentru identificarea modificărilor structurale.
- Rezonanța magnetică (RMN)
- RMN-ul poate oferi o imagine mai detaliată a articulației și a țesuturilor din jur, inclusiv cartilajul, ligamentele și mușchii. Deși nu este întotdeauna necesar pentru diagnosticarea artrozei, RMN-ul este util în cazurile în care se suspectează alte afecțiuni concomitente sau când se dorește o evaluare mai detaliată a stadiului artrozei.
- Teste de sânge
- Deși nu există un test specific pentru artroză, unele analize de sânge pot fi efectuate pentru a exclude alte condiții, cum ar fi artrita reumatoidă sau infecțiile articulare. În cazul artrozei, valorile de proteina C-reactivă (CRP) și viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) pot fi normale, deoarece artroza nu este o boală inflamatorie sistemică, deși unele articulații pot prezenta inflamație locală.
- Examinarea lichidului articular
- În unele cazuri, medicul poate recomanda prelevarea unui eșantion de lichid sinovial (lichidul care lubrifiază articulațiile) din articulația afectată pentru a exclude alte afecțiuni, cum ar fi infecțiile sau gută. Analiza acestui lichid poate oferi informații suplimentare despre starea articulației.
- Testele funcționale
- În unele cazuri, medicul poate evalua mobilitatea și funcționalitatea articulațiilor prin teste specifice pentru a determina cât de mult sunt afectate activitățile zilnice ale pacientului. Aceste teste pot include evaluarea capacității de a urca scări, de a se apleca sau de a merge pe distanțe scurte.
Tratament pentru artroză
Tratamentul artrozei are ca scop reducerea simptomelor, îmbunătățirea mobilității articulațiilor afectate și prevenirea progresiei bolii. Deși nu există un tratament definitiv care să vindece artroza, există mai multe opțiuni terapeutice care pot ajuta la gestionarea afecțiunii și la îmbunătățirea calității vieții. Tratamentul pentru artroză include o combinație de măsuri non-chirurgicale și, în cazuri mai severe, intervenții chirurgicale.
- Modificări ale stilului de viață
- Exerciții fizice: Activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea mobilității articulațiilor și pentru reducerea durerii. Exercițiile de întărire musculară și stretching pot ajuta la susținerea articulațiilor afectate și la îmbunătățirea flexibilității. Activități precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul sunt recomandate, deoarece nu pun presiune mare pe articulații.
- Controlul greutății: Menținerea unei greutăți corporale sănătoase este crucială pentru reducerea stresului asupra articulațiilor, în special pentru articulațiile genunchilor, șoldurilor și gleznelor. O greutate mai mare poate agrava simptomele artrozei, în special la persoanele cu forme mai avansate ale bolii.
- Terapia fizică și ocupațională
- Un fizioterapeut poate învăța pacientul tehnici de mișcare care reduc stresul asupra articulațiilor afectate și ajută la menținerea unei bune funcționări a acestora. De asemenea, terapia ocupațională poate ajuta la adaptarea activităților zilnice și la utilizarea unor dispozitive ajutătoare pentru a reduce efortul asupra articulațiilor.
- Utilizarea suporturilor și dispozitivelor ortopedice
- În funcție de articulația afectată, unele persoane pot beneficia de brate, orteze sau tocuri ortopedice care ajută la susținerea articulației și la reducerea durerii. Acestea pot îmbunătăți stabilitatea și pot reduce presiunea asupra articulațiilor afectate.
- Managementul durerii
- Pentru gestionarea durerii, se pot folosi diverse metode, precum aplicarea de comprese reci sau calde pe articulațiile inflamate. Terapia cu ultrasunete sau electroterapia poate ajuta la reducerea durerii și inflamației, iar masajele terapeutice pot contribui la relaxarea mușchilor și la reducerea tensiunii din jurul articulațiilor afectate.
- Suplimente și terapie nutritivă
- Unele suplimente alimentare, cum ar fi glucozamina sau colagenul, sunt utilizate de unii pacienți pentru a sprijini sănătatea cartilajelor și pentru a îmbunătăți mobilitatea articulațiilor. De asemenea, o dietă echilibrată, bogată în nutrienți antiinflamatori, poate contribui la reducerea simptomelor. Alimentele bogate în omega-3, vitamine și minerale sunt benefice pentru susținerea sănătății articulațiilor.
- Intervenții chirurgicale
- În cazurile severe de artroză, când tratamentele conservatoare nu sunt eficiente, se poate recurge la intervenții chirurgicale. Acestea pot include:
- Artroscopie: O procedură minim invazivă pentru a îndepărta țesuturile deteriorate sau pentru a curăța articulațiile.
- Intervenții de reconstrucție articulară: În cazurile grave, poate fi necesară înlocuirea totală a articulației cu o proteză (în special la genunchi, șolduri sau umăr).
- În cazurile severe de artroză, când tratamentele conservatoare nu sunt eficiente, se poate recurge la intervenții chirurgicale. Acestea pot include:
Tratamentul artrozei trebuie adaptat la fiecare pacient în funcție de stadiul bolii, articulațiile afectate și alte condiții medicale existente. Consultarea unui specialist este esențială pentru a crea un plan de tratament personalizat care să ajute la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.
Alimente recomandate în artroză
O dietă echilibrată poate juca un rol semnificativ în gestionarea artrozei, ajutând la reducerea inflamației, sprijinind sănătatea articulațiilor și reducând durerile. Iată câteva alimente care sunt benefice pentru persoanele care suferă de artroză:
- Pește gras (sardine, somon, macrou, hering)
Peștii grași sunt bogați în acizi grași omega-3, care au proprietăți antiinflamatorii. Omega-3 ajută la reducerea inflamației în articulații și poate contribui la reducerea durerii și rigidității. Consumul regulat de pește gras poate ajuta la îmbunătățirea mobilității articulațiilor afectate de artroză. - Fructe și legume bogate în antioxidanți (fructe de pădure, mere, cireșe, spanac, broccoli)
Fructele și legumele sunt surse excelente de vitamine, minerale și antioxidanți care pot ajuta la reducerea inflamației. De exemplu, cireșele și fructele de pădure conțin antioxidanți care pot combate stresul oxidativ, un factor care contribuie la deteriorarea cartilajului articular. Legumele cu frunze verzi, precum spanacul și broccoli, sunt, de asemenea, benefice pentru sănătatea generală a articulațiilor. - Nuci și semințe (măsline, nuci, semințe de in, semințe de chia)
Nucile și semințele sunt surse excelente de acizi grași omega-3 și sunt bogate în fibre, vitamine și minerale esențiale. Semințele de in și chia sunt, în special, benefice datorită conținutului lor de acizi grași omega-3 vegetali, care pot reduce inflamația și sprijină sănătatea articulațiilor. - Ulei de măsline extra virgin
Uleiul de măsline este o sursă de grăsimi sănătoase mononesaturate, care au proprietăți antiinflamatorii. Consumul zilnic de ulei de măsline poate ajuta la reducerea inflamației în articulații și poate îmbunătăți mobilitatea acestora. De asemenea, uleiul de măsline conține un compus numit oleocanthal, care are efecte similare cu medicamentele antiinflamatoare. - Turmeric
Turmericul este o mirodenie cu puternice proprietăți antiinflamatorii datorită unui compus activ numit curcumin. Curcuminul poate ajuta la reducerea inflamației și durerii în articulațiile afectate de artroză. Adăugarea turmericului în dietă, alături de piper negru (care ajută la absorbția curcuminei), poate fi benefică în gestionarea simptomelor. - Ghimbir
Ghimbirul are, de asemenea, proprietăți antiinflamatorii și poate contribui la reducerea durerii și inflamației articulațiilor. Consumul de ghimbir sub formă de ceai sau adăugat în mâncăruri poate ajuta la ameliorarea simptomelor artrozei. - Alimente bogate în vitamina C (citronade, kiwi, ardei gras, căpșuni)
Vitamina C este importantă pentru producția de colagen, esențial pentru sănătatea cartilajelor. Alimentele bogate în vitamina C pot ajuta la menținerea integrității cartilajelor și la prevenirea deteriorării acestora. - Lactate fermentate (iaurt, kefir)
Produsele lactate fermentate conțin probiotice care pot sprijini sănătatea intestinală și pot reduce inflamația în organism. De asemenea, iaurtul și kefirul sunt surse bune de calciu și vitamina D, nutrienți care contribuie la menținerea sănătății oaselor și articulațiilor. - Leguminoase (fasole, linte, năut)
Leguminoasele sunt bogate în proteine vegetale și fibre, fiind benefice pentru menținerea unui echilibru sănătos al greutății. De asemenea, aceste alimente conțin antioxidanți care pot ajuta la reducerea inflamației și la susținerea sănătății articulațiilor. - Alimente bogate în vitamina D (pește gras, ouă, ciuperci expuse la soare)
Vitamina D este importantă pentru absorbția calciului și pentru menținerea sănătății oaselor. Deficiența de vitamina D poate contribui la agravarea simptomelor artrozei, așa că este esențial să consumi alimente bogate în această vitamină sau să beneficiezi de expunere la soare.

Prevenirea artrozei
Deși artroza este o afecțiune care poate fi influențată de factori genetici și de vârstă, anumite măsuri pot ajuta la prevenirea apariției sau la încetinirea progresiei acesteia. Menținerea unui stil de viață sănătos, evitarea factorilor de risc și protejarea articulațiilor sunt esențiale pentru prevenirea artrozei. Iată câteva recomandări care pot contribui la prevenirea acestei afecțiuni:
- Menținerea unei greutăți corporale sănătoase
Excesul de greutate pune o presiune suplimentară pe articulațiile de la nivelul genunchilor, șoldurilor și gleznelor, ceea ce poate duce la uzura cartilajului și, implicit, la artroză. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase reduce riscul de a dezvolta artroză, mai ales în zonele care suportă greutatea corpului. - Exerciții fizice regulate
Activitatea fizică moderată, regulată și adaptată nevoilor corpului ajută la menținerea unei mobilități bune a articulațiilor și la întărirea mușchilor care susțin articulațiile. Exercițiile de întindere, de întărire a mușchilor și activitățile de tip cardio, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, pot contribui la prevenirea artrozei. Este important să eviți suprasolicitarea articulațiilor prin exerciții de mare intensitate sau prin mișcări repetitive care le pot deteriora. - Adoptarea unei posturi corecte
O postură incorectă poate contribui la stresul suplimentar asupra articulațiilor și mușchilor, favorizând dezvoltarea artrozei. Asigură-te că menții o postură corectă atunci când stai în picioare, te așezi sau te miști pentru a preveni uzura prematură a articulațiilor. - Evitarea traumatismelor și accidentărilor
Leziunile repetate sau grave ale articulațiilor, cum ar fi luxațiile sau fracturile, pot crește riscul de a dezvolta artroză în acea articulație. Protejează articulațiile prin purtarea echipamentului de protecție adecvat atunci când practici sporturi sau desfășori activități fizice cu risc de accidentare. - Alimentația sănătoasă
O dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali pentru sănătatea articulațiilor, cum ar fi vitaminele C, D, K, calciul și acizii grași omega-3, poate ajuta la menținerea sănătății cartilajului și la prevenirea inflamației. Consumul de alimente antiinflamatorii, precum pește gras, fructe și legume bogate în antioxidanți și grăsimi sănătoase, poate reduce riscul de apariție a artrozei. - Suplimente pentru sănătatea articulațiilor
Suplimentele care conțin colagen, glucozamină și condroitină sunt utilizate de unii pentru a sprijini sănătatea cartilajului articular și pentru a preveni uzura acestuia. Aceste suplimente pot ajuta la menținerea integrității articulațiilor, mai ales la persoanele care sunt predispuse la afecțiuni articulare. - Evitați fumatul și consumul excesiv de alcool
Fumatul și consumul excesiv de alcool pot influența negativ sănătatea oaselor și articulațiilor, crescând riscul de artroză. Fumatul reduce circulația sângelui către cartilaje, iar alcoolul poate contribui la deficiențe nutritive care afectează sănătatea articulațiilor. Renunțarea la fumat și moderarea consumului de alcool pot ajuta la protejarea articulațiilor. - Consulturi regulate la medic
Realizarea unor controale periodice la medic, în special în cazul persoanelor cu risc crescut de artroză (genetica, vârsta, istoric de traumatisme articulare), poate ajuta la depistarea timpurie a afecțiunii și la implementarea unui plan de tratament care poate încetini progresia bolii.
Prin adoptarea acestor măsuri preventive, poți reduce riscul de a dezvolta artroză și poți menține sănătatea articulațiilor pentru o viață activă și confortabilă.
Impactul mental al artrozei
Artroza nu este doar o afecțiune fizică, ci poate avea un impact semnificativ și asupra sănătății mentale. Durerea cronică, mobilitatea redusă și limitările impuse de această boală pot provoca efecte psihologice care influențează calitatea vieții pacientului. În continuare, sunt prezentate câteva dintre modurile în care artroza poate afecta sănătatea mentală:
- Stresul și anxietatea
Durerea constantă și dificultatea de a efectua activitățile zilnice pot duce la un nivel crescut de stres și anxietate. Persoanele cu artroză se pot simți copleșite de incapacitatea de a face față activităților cotidiene sau de teama că durerea va deveni mai severă pe măsură ce boala progresează. De asemenea, incertitudinea legată de viitorul funcționalității articulațiilor poate provoca un sentiment de neliniște. - Depresia
Durerea cronică este adesea asociată cu depresia, o stare mentală în care persoanele afectate pot experimenta sentimente de tristețe profundă, oboseală mentală și pierderea interesului pentru activitățile care le aduceau cândva plăcere. Limitările fizice impuse de artroză pot contribui la sentimentul de izolare socială, ceea ce poate amplifica depresia. De asemenea, persoanele cu artroză pot deveni mai puțin active și mai puțin implicate în activități sociale, ceea ce agravează starea mentală. - Scăderea încrederii în sine
Artroza poate duce la o pierdere semnificativă a mobilității, ceea ce poate afecta încrederea în sine și stima de sine a persoanei. Persoanele care se confruntă cu dificultăți fizice pot începe să se simtă mai puțin capabile și mai dependente de ajutorul altora. Aceasta poate contribui la un sentiment de neputință și frustrare, afectând negativ percepția de sine. - Izolarea socială
Durerea și disconfortul constant pot limita capacitatea unei persoane de a participa la activitățile sociale sau de a întreține relații sociale. Persoanele care suferă de artroză pot evita întâlnirile sau activitățile care implică mobilitatea, cum ar fi mersul la plimbare, călătoriile sau întâlnirile cu prietenii, din cauza disconfortului fizic. Izolarea socială poate avea un impact major asupra stării mentale, ducând la un sentiment de solitudine și la scăderea calității vieții. - Frica de pierderea independenței
Pe măsură ce artroza progresează, pacienții pot deveni mai conștienți de pierderea progresivă a independenței lor. Teama de a deveni complet dependenți de alții pentru activități simple, precum mersul pe jos, urcatul scărilor sau chiar îngrijirea personală, poate provoca o anxietate considerabilă. Această frică poate afecta starea emoțională și poate duce la o stare mentală mai vulnerabilă. - Impactul asupra calității somnului
Durerea artrozică poate afecta semnificativ somnul, iar un somn insuficient poate exacerba simptomele mentale. Lipsa unui somn odihnitor poate duce la oboseală cronică, iritabilitate, depresie și o scădere generală a stării de bine. Atunci când durerea artrozică nu este controlată corespunzător, acest ciclu de insomnie și oboseală poate agrava impactul mental al bolii.
Cum poate fi gestionat impactul mental al artrozei?
Pentru a reduce impactul mental al artrozei, este esențial un abordaj integrat care să includă atât tratamentele fizice, cât și cele psihologice. Terapia prin exerciții fizice, tratamente pentru durere, consilierea psihologică sau terapia cognitiv-comportamentală, precum și sprijinul social, pot ajuta pacienții să facă față mai bine provocărilor fizice și psihice. În plus, practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația și respirația profundă, poate contribui la reducerea stresului și anxietății.
În concluzie, artroza poate avea un impact considerabil asupra sănătății mentale, dar gestionarea adecvată a afecțiunii, împreună cu suportul emoțional și psihologic, poate ajuta pacienții să își mențină o calitate bună a vieții, chiar și în fața acestei boli.