Ce este splina mărită (splenomegalia)?
Splina mărită, cunoscută și sub denumirea de splenomegalie, este o afecțiune în care splina, un organ important pentru imunitate și filtrarea sângelui, devine mai mare decât dimensiunile normale. Aceasta poate fi cauzată de diverse afecțiuni, precum infecții, boli ale ficatului, tulburări hematologice sau afecțiuni inflamatorii. De obicei, splina mărită nu provoacă simptome evidente, dar poate cauza dureri sau disconfort în zona abdominală, iar în cazuri severe poate duce la complicații.
Splina mărită cauze
Splina mărită (splenomegalie) poate fi cauzată de mai multe condiții și afecțiuni. Printre cele mai frecvente cauze se numără:
- Infecții:
- Virale (de exemplu, mononucleoză, hepatită, HIV)
- Bacteriene (de exemplu, endocardită infecțioasă)
- Parazitare (de exemplu, malaria)
- Boli ale ficatului:
- Ciroză hepatică
- Hepatită cronică
- Steatoză hepatică (ficat gras)
- Tulburări hematologice:
- Anemia hemolitică (descompunerea prematură a globulelor roșii)
- Leucemie sau alte tipuri de cancer ale sângelui
- Tromboză splenică (formarea de cheaguri în splină)
- Boli inflamatorii și autoimune:
- Lupus eritematos sistemic
- Artrita reumatoidă
- Afecțiuni metabolice:
- Gaucher (boală genetică în care anumite substanțe se acumulează în splină)
- Tumori:
- Tumori ale splinei sau metastaze de la alte organe.
Splina mărită simptome
Splina mărită (splenomegalie) poate să nu cauzeze simptome evidente, în special în stadiile incipiente. Totuși, în cazuri mai severe sau atunci când splina devine semnificativ mărită, pot apărea următoarele simptome:
- Durere sau disconfort abdominal: Durerea se simte de obicei în partea stângă a abdomenului, sub coaste, și poate fi surdă sau ascuțită.
- Senzație de plinătate: Chiar și după ce ai mâncat o cantitate mică de alimente, te poți simți sătul sau balonat.
- Oboseală sau slăbiciune generalizată: Acest simptom este mai frecvent atunci când splina mărită este asociată cu afecțiuni hematologice sau infecții.
- Paloare sau icter: Când splina este mărită din cauza problemelor sanguine sau hepatice, poate apărea o nuanță galbenă a pielii și a ochilor (icter).
- Scăderea numărului de celule sanguine: În unele cazuri, splina mărită poate prinde și distruge celulele sanguine, ceea ce duce la anemie, leucopenie (scăderea leucocitelor) sau trombocitopenie (scăderea trombocitelor).
- Febră: Poate apărea în cazul unei infecții care provoacă mărirea splinei.
Este important ca orice simptom persistent să fie evaluat de un medic, pentru a identifica cauza și a preveni complicațiile.
Cum se realizează diagnosticarea splinei mărite?
Diagnosticarea splinei mărite (splenomegalie) implică o serie de pași și teste pentru a identifica cauza acestei afecțiuni. Iată cum se realizează în mod obișnuit diagnosticarea:
- Examinarea fizică:
- Medicul va palpa abdomenul pentru a verifica dacă splina este mărită. În mod normal, splina nu se simte la palpare, dar dacă este mărită, poate fi resimțită în partea stângă a abdomenului, sub coaste.
- Se va evalua și orice sensibilitate sau durere la palpare.
- Istoricul medical și simptomatologia:
- Medicul va întreba despre simptomele tale, cum ar fi durerea abdominală, oboseala, pierderea în greutate, febra sau alte simptome asociate.
- Vor fi discutate istoricul tău medical și eventualele afecțiuni anterioare, cum ar fi infecțiile sau bolile hepatice.
- Teste de sânge:
- Hemoleucograma completă: Pentru a verifica eventualele anomalii ale celulelor sanguine (anemie, trombocitopenie, leucopenie).
- Testele hepatice: Pentru a evalua funcția ficatului, în cazul în care splina mărită este legată de o afecțiune hepatică.
- Markeri infecțioși: Pentru a detecta infecții virale sau bacteriene care ar putea cauza splenomegalie, cum ar fi mononucleoza sau hepatita.
- Ecografie abdominală:
- Este cel mai frecvent examen imagistic folosit pentru a evalua dimensiunea splinei. Ecografia poate arăta dacă splina este mărită și poate ajuta la identificarea unor posibile cauze (cum ar fi tumori sau infecții).
- Tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN):
- În unele cazuri, dacă ecografia nu furnizează suficiente informații, medicul poate recomanda o tomografie sau RMN pentru a obține imagini detaliate ale splinei și a regiunilor înconjurătoare.
- Biopsie sau teste suplimentare:
- Dacă se suspectează o afecțiune specifică (de exemplu, o tumoră sau o afecțiune hematologică), poate fi necesară o biopsie a splinei sau a unui ganglion limfatic pentru a obține un diagnostic definitiv.
Prin aceste metode, medicul poate stabili cauza splinei mărite și poate propune tratamentele adecvate.
Tratament splina mărită
Tratamentul pentru splina mărită (splenomegalie) depinde de cauza subiacentă a acestei afecțiuni. De obicei, tratarea afecțiunii care provoacă mărirea splinei poate duce la reducerea dimensiunii acesteia. Iată câteva abordări de tratament în funcție de cauză:
- Infecții:
- Antibiotice sau antivirale: Dacă splina este mărită din cauza unei infecții bacteriene sau virale (de exemplu, mononucleoză, hepatită), tratamentul va include medicamente specifice pentru combaterea infecției.
- Tratament simptomatic: Pentru infecțiile virale, tratamentele pot include odihnă, hidratare și medicamente pentru febră sau durere.
- Boli hepatice:
- Tratament pentru afecțiuni hepatice: Dacă splina mărită este cauzată de ciroză sau hepatită cronică, tratamentul va viza gestionarea afecțiunilor hepatice prin medicamente antivirale, diuretice (pentru acumularea de lichide) sau modificarea stilului de viață (dieta, evitarea alcoolului).
- Transplant hepatic: În cazuri severe de ciroză sau insuficiență hepatică, un transplant hepatic poate fi necesar.
- Afecțiuni hematologice:
- Tratament pentru anemie sau leucemie: Dacă splina este mărită din cauza unei afecțiuni hematologice, tratamentele pot include medicamente pentru stimularea producției de celule sanguine sau chimioterapie, în cazul cancerelor de sânge.
- Transfuzie de sânge: În cazul în care splina mărită provoacă pierderi semnificative de celule sanguine, transfuzia poate fi necesară.
- Afecțiuni autoimune:
- Imunomodulatoare: Dacă splina mărită este asociată cu boli autoimune (de exemplu, lupus sau artrită reumatoidă), tratamentele vor include medicamente pentru a reduce inflamația și a suprima răspunsul imun, cum ar fi corticosteroizi sau alte imunoterapii.
- Tumori:
- Tratament oncologic: Dacă splina mărită este cauzată de o tumoră sau metastaze, tratamentele pot include chimioterapie, radioterapie sau intervenții chirurgicale pentru a îndepărta tumorile.
- Chirurgie: În cazuri severe, în care splina provoacă complicații grave, poate fi necesar să se recurgă la splenectomie, adică îndepărtarea chirurgicală a splinei.
- Monitorizare:
- În cazurile în care cauza splinei mărite nu necesită tratament activ (de exemplu, splina mărită din cauza unei infecții ușoare), poate fi suficientă doar monitorizarea stării pacientului și tratamentele pentru ameliorarea simptomelor.
Tratamentul pentru splina mărită trebuie să fie personalizat în funcție de diagnostic și de gravitatea afecțiunii care o provoacă. Este important ca medicul să stabilească planul de tratament adecvat pentru fiecare pacient.
Antibiotic pentru splina mărită
Antibioticele pentru splina mărită sunt prescrise doar atunci când mărirea splinei este cauzată de o infecție bacteriană. Tratamentul cu antibiotice va depinde de tipul bacterian implicat în infecție.
Dacă infecția este bacteriană, antibioticele cu spectru larg pot fi utilizate pentru a combate diverse bacterii. În cazurile mai severe, atunci când infecția este mai complexă sau cauzată de bacterii rezistente, antibioticele mai puternice vor fi administrate sub supravegherea unui medic.
Este important ca tratamentul antibiotic să fie specific pentru tipul de infecție diagnosticat, iar antibioticele nu sunt eficiente în cazul infecțiilor virale, cum ar fi cele cauzate de virusuri.
Consultarea unui medic este esențială pentru a identifica cauza exactă a splinei mărite și pentru a recomanda tratamentul adecvat.
Splina mărită la copii
Splina mărită la copii (splenomegalie) poate fi cauzată de mai multe afecțiuni și condiții. Deși în multe cazuri splina mărită nu prezintă simptome evidente, există momente când această afecțiune poate semnala o problemă de sănătate care necesită tratament. Iată câteva dintre cauzele comune ale splinei mărite la copii:
Cauze frecvente:
- Infecții virale:
- Mononucleoză (adesea cauzată de virusul Epstein-Barr)
- Hepatită virală
- Alte infecții virale, cum ar fi varicela sau citomegalovirusul
- Infecții bacteriene:
- Infecții bacteriene severe, cum ar fi septicemia sau endocardita pot duce la mărirea splinei.
- Malaria este o infecție parazitară care poate afecta splina.
- Afecțiuni hematologice:
- Anemia hemolitică, o afecțiune în care globulele roșii sunt distruse mai rapid decât pot fi produse, poate duce la mărirea splinei.
- Leucemie sau alte tipuri de cancer al sângelui, cum ar fi limfomul.
- Boli autoimune și inflamatorii:
- Lupus eritematos sistemic sau artrită reumatoidă, care pot afecta organele interne, inclusiv splina.
- Afecțiuni metabolice:
- Unele boli genetice, cum ar fi boala Gaucher, care provoacă acumularea de substanțe în splină și alte organe.
Simptome:
Splina mărită poate să nu cauzeze simptome evidente, dar unele dintre semnele care pot apărea includ:
- Durere sau disconfort în partea stângă a abdomenului.
- Senzație de plinătate sau balonare, chiar și după mese mici.
- Oboseală sau slăbiciune generală.
- Febră, mai ales în cazul infecțiilor.
Diagnostic:
Pentru diagnosticarea splinei mărite la copii, medicul va face o examinare fizică și va recomanda teste suplimentare, cum ar fi:
- Analize de sânge pentru a verifica numărul de celule sanguine și semne de infecție.
- Ecografie abdominală pentru a evalua dimensiunea splinei.
- Alte teste imagistice (CT sau RMN) sau teste de laborator, în funcție de suspiciunile medicului.
Tratament:
Tratamentul depinde de cauza specifică a splinei mărite:
- Infecțiile virale: De obicei, se tratează cu odihnă, hidratare și medicamente pentru ameliorarea simptomelor (cum ar fi febra sau durerea).
- Infecțiile bacteriene: Antibioticele sunt necesare pentru combaterea infecțiilor bacteriene.
- Afecțiuni hematologice: Tratamentul va include medicație sau, în cazuri mai grave, transfuzii de sânge.
- Boli autoimune: Medicamente imunomodulatoare pentru a reduce inflamația și a controla răspunsul imun.
Este important să consulți un medic pentru evaluarea și tratamentul adecvat, deoarece splina mărită poate fi un semn al unei afecțiuni grave, care necesită intervenție rapidă.
Care pot fi complicațiile splenomegaliei?
Splenomegalia (splina mărită) poate duce la mai multe complicații, în funcție de cauza subiacentă și de gravitatea afecțiunii. Unele dintre posibilele complicații ale splenomegaliei includ:
- Ruptura splinei:
- Una dintre cele mai grave complicații ale splinei mărite este ruptura splinei. Aceasta poate apărea atunci când splina se mărește semnificativ și devine mai fragilă, iar un traumatism minor sau chiar o tuse puternică poate provoca ruperea. Ruptura splinei este o urgență medicală, deoarece poate duce la hemoragie internă severă și necesită intervenție chirurgicală rapidă pentru a opri sângerarea.
- Hipersplenism (splenomegalie cu hipersplenism):
- Aceasta este o afecțiune în care splina, pe lângă faptul că este mărită, distruge un număr mai mare de celule sanguine (globule roșii, globule albe sau trombocite). Aceasta poate duce la anemie (din cauza distrugerii celulelor roșii), leucopenie (scăderea numărului de leucocite) sau trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite), crescând riscul de infecții și sângerări.
- Infecții recurente:
- O splină mărită poate fi mai puțin eficientă în filtrarea și distrugerea bacteriilor din sânge, ceea ce crește riscul de infecții recurente. În special, în cazul unor afecțiuni cum ar fi splenectomia (îndepărtarea splinei), riscul de infecții grave este semnificativ mai mare, motiv pentru care pacienții trebuie să urmeze măsuri de prevenire a infecțiilor, inclusiv vaccinuri.
- Probleme cu circulația sanguină:
- Splina mărită poate afecta fluxul sanguin din organism, iar în cazuri severe, acest lucru poate duce la congestia venoasă în splină sau în alte organe, ceea ce poate crea complicații suplimentare, cum ar fi hipertensiunea portală (presiune mare în venele care transportă sângele de la organele interne către ficat).
- Sindromul de diluție a sangelui (sindromul hipovolemic):
- În cazul în care splina este extrem de mărită și este asociată cu pierderea excesivă de celule sanguine, poate apărea o diluție a sângelui, ceea ce duce la scăderea concentrației normale de hemoglobină și poate crea probleme de circulație și oxigenare a organelor.
- Complicații legate de afecțiuni hepatice sau hematologice:
- Dacă splina mărită este cauzată de afecțiuni hepatice sau hematologice (de exemplu, ciroza sau leucemia), complicațiile asociate cu aceste condiții (cum ar fi sângerările interne, insuficiența hepatică sau problemele de coagulare) pot agrava starea generală a pacientului.
Este important ca splina mărită să fie evaluată de un medic pentru a identifica și trata cauzele care o provoacă și pentru a preveni posibilele complicații. Tratamentul adecvat depinde de afecțiunea de bază și poate include medicație, intervenții chirurgicale sau modificări ale stilului de viață.
Pentru o splină mărită (splenomegalie), cel mai indicat este să consulți un medic specialist în medicina internă sau un hematolog, în funcție de cauza suspectată a afecțiunii.
- Medic internist – Acesta va putea să diagnosticheze cauza splinei mărite pe baza unui examen clinic și a unor investigații suplimentare, precum analize de sânge sau ecografie abdominală. Dacă afecțiunea este legată de o problemă generală de sănătate (de exemplu, infecție sau boală autoimună), medicul internist îți va recomanda tratamentul adecvat.
- Hematolog – Dacă splina mărită este cauzată de o afecțiune hematologică, cum ar fi anemia hemolitică, leucemia sau alte probleme cu sângele, un hematolog va fi specialistul care poate oferi un diagnostic și un tratament corespunzător.
- Infecționist – În cazul în care splina mărită este cauzată de o infecție (virală, bacteriană sau parazitară), un medic infecționist ar putea fi necesar pentru a trata cauza infecțioasă.
În funcție de caz, medicul de familie poate fi un punct de pornire, iar acesta te va îndruma către specialistul adecvat pentru evaluarea și tratamentul corect al splinei mărite.
La Discovery Clinic, echipa noastră de specialiști te poate ajuta să identifici cauza splinei mărite și să îți ofere tratamentul adecvat. Dacă ai observat simptome care sugerează o splină mărită, medicii noștri vor efectua investigațiile necesare pentru a stabili un diagnostic corect și pentru a-ți recomanda cele mai bune opțiuni de tratament. Programează o consultație pentru a primi suportul necesar în gestionarea acestei afecțiuni.
