Endometrioza: cum să recunoști și să gestionezi durerea cronică

Asain woman holds model of female reproductive system in the hands. Help and care concept

Endometrioza: cum să recunoști și să gestionezi durerea cronică

Ce este endometrioza?

Endometrioza este o boală cronică în care țesut asemănător endometrului (mucoasa uterină) începe să crească în afara uterului, cel mai frecvent pe ovare, trompele uterine, peretele pelvisului și, uneori, pe alte organe din cavitatea abdominală. În timpul ciclului menstrual, acest țesut se comportă ca endometrul din uter – se îngroașă, se degradează și sângerează. Însă, spre deosebire de sângele menstrual normal, acesta nu are unde să fie eliminat, ceea ce poate provoca inflamații, durere, formarea de chisturi și de aderențe (benzi de țesut cicatricial care leagă organele între ele). Simptomele variază de la dureri pelvine severe, în special în timpul menstruației, până la durere în timpul actului sexual, menstruații neregulate și, în cazuri avansate, infertilitate. Endometrioza poate afecta grav calitatea vieții, însă există tratamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea stării de bine.

Chistul endometriozic

Un chist endometriozic (cunoscut și sub denumirea de chist endometrial) este o formațiune chistică care apare atunci când țesutul endometrial (țesutul care căptușește uterul) se dezvoltă în afara uterului, de obicei pe ovare, formând un chist. Aceste chisturi se dezvoltă de obicei ca urmare a endometriozei, o afecțiune în care celulele endometriale cresc în locuri anormale, cum ar fi ovarele, trompele uterine sau peretele pelvian.

Chistul endometriozic se formează atunci când țesutul endometrial care crește în afacerea uterului reacționează la schimbările hormonale din timpul ciclului menstrual, la fel cum se întâmplă în uter. Acest țesut produce sânge și secreții, dar, deoarece nu are cum să fie eliminat din corp, se acumulează într-un chist, creând o masă de lichid sângeros sau închis la culoare. Aceste chisturi pot varia în dimensiune, unele fiind mici și nedureroase, iar altele ajungând să fie mari și să provoace dureri pelvine semnificative.

Cauze endometrioza

Cauzele exacte ale endometriozei nu sunt pe deplin înțelese, însă cercetările sugerează că mai mulți factori pot contribui la dezvoltarea acestei afecțiuni. Iată câteva dintre cele mai frecvente teorii și posibile cauze ale endometriozei:

1. Retrogradarea menstruală

Una dintre cele mai larg acceptate teorii este retrogradarea menstruală. Aceasta presupune că, în loc să fie eliminat prin menstruație, sângele menstrual cu celule endometriale se întoarce prin trompele uterine în cavitatea pelviană, unde țesutul endometrial se poate implanta pe organele pelvine, cum ar fi ovarele, peretele pelvian sau trompele uterine. Aceste celule pot continua să se dezvolte și să formeze leziuni endometriale.

2. Factori genetici

Există dovezi care sugerează că endometrioza poate fi moștenită în familie. Femeile care au o mamă sau o soră cu endometrioză sunt mai predispuse să dezvolte și ele această afecțiune. Anumite gene ar putea juca un rol în predispoziția genetică la endometrioză.

3. Imunitate scăzută

Unele cercetări sugerează că un sistem imunitar slăbit sau disfuncțional ar putea contribui la dezvoltarea endometriozei. În mod normal, sistemul imunitar ajută la eliminarea celulelor endometriale care cresc în afacerea uterului, dar în cazul femeilor cu endometrioză, acest proces ar putea să nu funcționeze corect, permițând celulelor endometriale să se implanteze în afacerea uterului și să crească.

4. Factori hormonali

Estrogenul joacă un rol important în dezvoltarea endometriozei, iar excesul de estrogen în organism ar putea stimula creșterea țesutului endometrial. De aceea, femeile care au niveluri mai mari de estrogen sau care au menstruații foarte abundente sau mai frecvente pot fi mai expuse riscului de a dezvolta endometrioză. De asemenea, femeile care nu au născut niciodată sau care au început menstruatia devreme sunt mai susceptibile la endometrioză.

5. Difuzarea celulelor endometriale prin sistemul limfatic sau sanguin

O altă teorie sugerează că celulele endometriale se pot răspândi în organism prin intermediul sângelui sau al limfei, ajungând la organe îndepărtate de uter, cum ar fi plămânii, creierul sau alte organe. Acesta este un proces cunoscut sub numele de „seeding” și ar putea explica endometrioza în locații atipice.

6. Anomalie în dezvoltarea embrionară

În unele cazuri, se consideră că endometrioza poate fi rezultatul unor anomalii în dezvoltarea embrionară. Se presupune că celulele care în mod normal ar deveni endometriale, în loc să se limiteze la uter, pot migra și se pot implanta în alte părți ale corpului.

7. Alți factori de risc

Anumiți factori de risc pot crește probabilitatea de a dezvolta endometrioză, inclusiv:

  • Vârsta fragedă a debutului menstruației (înainte de 11 ani),
  • Menstruații abundente sau de lungă durată,
  • Nedispunerea de a naște copii,
  • Existența unor condiții de sănătate care afectează uterul, cum ar fi obstrucția trompelor uterine sau malformații ale sistemului reproducător.

Endometrioza simptome

Simptomele endometriozei variază semnificativ de la o persoană la alta, iar unele femei pot fi asimptomatice sau pot avea simptome minore. Totuși, cele mai comune simptome includ:

  1. Durere pelvină: Este cel mai frecvent simptom al endometriozei. Durerea poate apărea în timpul menstruației (dismenoree), dar și în afara perioadei menstruale. De obicei, este mai severă și poate dura mai multe zile.
  2. Durere în timpul sau după actul sexual: Durerea pelvină profundă poate fi resimțită în timpul relațiilor sexuale, mai ales în anumite poziții, și poate persista și după.
  3. Menstruații neregulate sau abundente: Femeile cu endometrioză pot avea menstruații abundente sau sângerări între menstruații. În unele cazuri, menstruațiile pot dura mai mult decât de obicei.
  4. Durere la micțiune sau defecație: Acest simptom apare adesea în timpul menstruației și poate include senzația de durere sau disconfort la urinare sau la evacuarea scaunului, mai ales dacă endometrioza afectează vezica urinară sau intestinul.
  5. Infertilitate: Endometrioza este o cauză frecventă de infertilitate, afectând capacitatea femeii de a rămâne însărcinată. Acesta poate fi un simptom care apare în urma unui control medical, de obicei atunci când se investighează cauzele infertilității.
  6. Simptome digestive: Acestea pot include balonare, constipație, diaree, greață sau oboseală, mai ales în timpul menstruației. Unele femei pot experimenta și senzația de plinătate sau disconfort abdominal.
  7. Oboseală cronică: Femeile cu endometrioză pot experimenta o senzație constantă de oboseală, chiar și în absența unui efort fizic intens.
  8. Simptome urinare: Femeile cu endometrioză care au afectată vezica urinară pot prezenta durere sau disconfort la urinare, frecvență crescută a micțiunilor sau sânge în urină, mai ales în timpul menstruației.

Test endometrioza

Pentru diagnosticarea endometriozei, nu există un singur test care să fie suficient pentru confirmarea afecțiunii, însă medicul poate recomanda mai multe investigații pentru a evalua simptomele și pentru a face un diagnostic precis. Iată câteva dintre cele mai frecvente metode de testare și diagnosticare a endometriozei:

1. Consultație și evaluare a istoricului medical

Medicul va începe prin a discuta simptomele și istoricul medical al pacientei. În cadrul acestei consultații, se va pune accent pe simptomele tipice ale endometriozei, cum ar fi durerile pelvine, menstruațiile abundente sau neregulate, durerile în timpul sau după actul sexual și dificultățile de fertilitate.

2. Examinare fizică

În timpul unei examinări pelvine, medicul poate observa sensibilitate în zona pelvină sau poate detecta mase anormale (cum ar fi chisturi endometriozice). Totuși, în multe cazuri, endometrioza nu poate fi identificată doar prin această metodă, deoarece leziunile endometriale sunt adesea invizibile.

3. Ecografie pelvină

Ecografia pelvină poate fi folosită pentru a vizualiza ovarele și alte organe pelvine, ajutând la detectarea chisturilor endometriozice sau a altor anomalii. Ecografia transvaginală, care utilizează un transductor plasat în vagin, oferă imagini mai clare și mai detaliate ale regiunii pelvine și poate ajuta la identificarea unor leziuni sau chisturi care ar putea fi asociate cu endometrioza.

4. RMN (Rezonanță Magnetică Nucleară)

RMN-ul este o metodă imagistică avansată care poate fi folosită pentru a examina în detaliu organele pelvine și poate ajuta la localizarea și evaluarea leziunilor de endometrioză. Este o metodă mai precisă decât ecografia în detectarea endometriozei invazive și a leziunilor profunde.

5. Laparoscopia

Laparoscopia este considerată „standardul de aur” pentru diagnosticarea endometriozei. Aceasta este o procedură chirurgicală minim invazivă prin care medicul introduce un tub subțire, dotat cu o cameră (laparoscop), printr-o incizie mică în abdomen pentru a examina direct cavitatea pelvină. Această metodă nu doar că permite vizualizarea leziunilor endometriozice, dar și prelevarea de biopsii pentru confirmarea diagnosticului. În plus, laparoscopia poate fi utilizată și pentru a trata endometrioza, prin îndepărtarea sau distrugerea leziunilor.

6. Teste de sânge

Deși nu există teste de sânge care să determine direct diagnosticul de endometrioză, anumiți markeri, cum ar fi CA-125 (un antigen folosit în diagnosticarea cancerului ovarian), pot fi măsurați pentru a evalua posibilele anomalii. Cu toate acestea, markerul CA-125 nu este specific endometriozei, deoarece poate fi crescut și în alte afecțiuni, cum ar fi fibroamele uterine sau cancerul ovarian. Prin urmare, testele de sânge nu sunt folosite ca diagnostic singur, dar pot ajuta în evaluarea stării generale a pacientului.

7. Histerosalpingografia (HSG)

Aceasta este o procedură care implică injectarea unui colorant special în uter pentru a observa prin raze X dacă trompele uterine sunt deschise sau blocate. Deși HSG nu este un test specific pentru endometrioză, poate ajuta la identificarea unor anomalii care pot fi legate de endometrioza avansată, cum ar fi blocarea trompelor uterine.

Tratament pentru endometrioza

Tratamentul pentru endometrioză depinde de severitatea afecțiunii, de simptomele specifice și de dorința femeii de a rămâne însărcinată. În general, tratamentele sunt orientate spre reducerea durerii, controlul creșterii țesutului endometrial și îmbunătățirea fertilității. Acestea pot include opțiuni medicamentoase, intervenții chirurgicale și, în unele cazuri, tratamente pentru fertilitate.

1. Tratament medicamentos

Medicamentele sunt folosite pentru a controla simptomele, mai ales durerea asociată cu endometrioza:

  • Analgezice (AINS): Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), sunt adesea folosite pentru a controla durerea ușoară până la moderată, mai ales în timpul menstruației.
  • Antiinflamatoare: Aceste medicamente pot ajuta la reducerea inflamației și a durerii asociate cu endometrioza.
  • Terapia hormonală: Este una dintre cele mai eficiente opțiuni pentru tratarea endometriozei, deoarece ajută la reducerea producției de estrogen, hormonul care poate stimula creșterea țesutului endometrial. Opțiunile hormonale includ:
    • Contraceptive orale: Pilulele anticoncepționale pot ajuta la reglarea ciclului menstrual și la reducerea durerii, prin suprimarea ovulației și menținerea unui nivel constant de hormoni.
    • Progestative: Acestea sunt forme de hormoni care pot reduce sau opri creșterea țesutului endometrial.
    • Dispozitiv intrauterin (DIU) cu progestativ: Eliberează hormoni care ajută la controlul sângerărilor abundente și durerii.
    • Agoniști ai GnRH: Aceștia induc o stare similară menopauzei, inhibând ovulația și scăzând nivelul hormonilor sexuali, ceea ce poate reduce creșterea endometrială.
    • Modulatori ai receptorilor de progesteron: Aceste medicamente ajută la reducerea durerii și la controlul endometriozei prin blocarea efectului progesteronului asupra țesutului endometrial.

2. Intervenție chirurgicală

Intervențiile chirurgicale sunt recomandate în cazurile severe de endometrioză, atunci când simptomele nu sunt controlabile prin tratament medicamentos sau când dorința de a rămâne însărcinată este un factor important.

  • Chirurgie laparoscopică: Este metoda principală de tratament chirurgical pentru endometrioza moderată până la severă. Se folosește pentru a elimina sau distruge țesutul endometrial care s-a format în afara uterului. Acest tip de chirurgie este minim invaziv, realizat prin incizii mici, cu ajutorul unui laparoscop (un instrument subțire cu o cameră).
  • Chirurgie pentru îndepărtarea organelor: În cazuri extreme, atunci când alte tratamente nu sunt eficiente, se poate recurge la îndepărtarea uterului (histerectomie) sau chiar a ovarelor, dar acest lucru se face doar în cazul în care femeia nu mai dorește să rămână însărcinată.

3. Tratament pentru fertilitate

Endometrioza poate afecta fertilitatea, deoarece țesutul endometrial crescut poate bloca trompele uterine sau afecta calitatea ovulelor și a spermei. Tratamentul pentru fertilitate depinde de severitatea afecțiunii și de dorința femeii de a rămâne însărcinată:

  • Chirurgia de fertilitate: Aceasta poate include îndepărtarea țesutului endometrial din zona afectată, pentru a restabili funcția fertilă a organelor reproductive.
  • Tratament de fertilizare in vitro (FIV): În cazurile în care endometrioza afectează fertilitatea, FIV poate fi o opțiune viabilă. Aceasta presupune stimularea ovulației, recoltarea ovulelor și fertilizarea acestora în laborator, iar apoi transferul lor în uter.

4. Alte tratamente

  • Acupunctura și alte terapii complementare: Deși dovezile științifice sunt limitate, unele femei raportează îmbunătățiri ale simptomelor endometriozei prin acupunctură sau terapii naturale, cum ar fi masajele sau suplimentele alimentare.
  • Terapia cu oxigen hiperbaric: Unele studii sugerează că oxigenoterapia hiperbarică poate ajuta la reducerea inflamației și a durerii cauzate de endometrioză, deși cercetările în acest domeniu sunt încă în stadiu incipient.

5.Tratament pe termen lung

Endometrioza este o afecțiune cronică și, deși tratamentele pot ajuta la gestionarea simptomelor, nu există un tratament curativ definitiv. Managementul pe termen lung presupune monitorizarea constantă a simptomelor, ajustarea tratamentelor în funcție de evoluția bolii și gestionarea efectelor secundare ale terapiilor, cum ar fi schimbările hormonale. De asemenea, este important să se mențină o bună comunicare între pacientă și medicul curant pentru a găsi cele mai eficiente soluții personalizate.

Endometrioza la menopauza

Endometrioza la menopauză se referă la continuarea sau reapariția simptomelor de endometrioză după atingerea vârstei menopauzei, când nivelul de estrogen scade semnificativ. Chiar și așa, țesutul endometrial anormal poate persista și cauza dureri pelvine, sângerări vaginale anormale și dificultăți de fertilitate. Tratamentul poate include analgezice pentru durere, medicamente hormonale pentru a reduce activitatea endometrială, hormonii de substituție (care pot stimula endometrioza) sau intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea leziunilor. Este important ca femeile care au avut endometrioză sau simptome persistente să consulte un specialist pentru evaluare și tratament.

Pentru diagnostic și tratament adecvat al endometriozei, inclusiv în perioada menopauzei, la Discovery Clinic găsești o echipă de specialiști care îți pot oferi suportul necesar. Fie că este vorba despre evaluare, gestionarea simptomelor sau opțiuni de tratament personalizate, suntem aici pentru a te ajuta să îți îmbunătățești calitatea vieții. Nu ezita să ne contactezi pentru mai multe informații și consultații!

Articole Recente

Ce se ascunde în spatele unui ficat mărit (hepatomegalie)?

Ce înseamnă ficatul mărit (hepatomegalie)? Ficatul mărit, sau hepatomegalia, reprezintă o creștere anormală a dimensiunii ficatului, cauzată de diverse afecțiuni, cum ar fi boli hepatice (hepatită, ciroză), acumularea de grăsimi (ficat gras), infecții, tulburări cardiace sau anumite tipuri de cancer. Poate fi însoțită de simptome precum disconfort abdominal, oboseală sau icter, dar uneori este asimptomatic și descoperit întâmplător în timpul controalelor medicale. Ficat mărit cauze Ficatul mărit (hepatomegalie) poate avea numeroase cauze, inclusiv: 1. Boli hepatice Hepatită (virală, alcoolică, autoimună) Ciroză Steatoză hepatică (ficat gras, cauzat de alcool sau non-alcoolic) 2. Infecții Mononucleoza infecțioasă Infecții bacteriene sau parazitare (de exemplu,…

Programeaza-te acum