Ce este șocul anafilactic?

Șocul anafilactic este o reacție alergică severă și rapidă care poate pune viața în pericol. Apare atunci când organismul reacționează exagerat la un alergen (ex. alimente, medicamente, înțepături de insecte), declanșând o eliberare masivă de substanțe chimice care provoacă scăderea bruscă a tensiunii arteriale, umflarea căilor respiratorii și dificultăți severe de respirație. Necesită intervenție medicală de urgență, de obicei cu administrare de adrenalină.

Cauze

Șocul anafilactic poate fi declanșat de o reacție alergică severă la diferiți factori, care determină o eliberare masivă de substanțe inflamatorii în organism. Aceasta duce la dilatarea vaselor de sânge, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, umflarea căilor respiratorii și dificultăți de respirație.

Cauze principale ale șocului anafilactic:

1. Alimente

Anumite alimente au un potențial alergenic ridicat și pot provoca reacții severe chiar și în cantități mici:

• Fructe de mare (ex. creveți, homari, scoici)
• Nuci și alune
• Lapte și produse lactate
• Ouă
• Soia și produse pe bază de soia
• Grâu și gluten
• Fructe și legume crude (ex. kiwi, banane, avocado, țelină)
• Aditivi alimentari (coloranți, conservanți, îndulcitori artificiali)

2. Medicamente

Anumite tratamente pot declanșa reacții anafilactice, în special la persoanele cu un istoric de alergii. Aceste reacții pot apărea la antibiotice, antiinflamatoare, anestezice, seruri imunologice, tratamente biologice sau alte tipuri de substanțe utilizate în scop terapeutic.

3. Înțepături de insecte

Veninul anumitor insecte poate provoca reacții severe:

• Înțepături de albine și viespi
• Înțepături de furnici roșii
• În unele cazuri, mușcături de alte insecte hematofage

4. Latex

Latexul natural, utilizat în mănuși, echipamente medicale, baloane sau alte produse, poate declanșa reacții alergice severe, mai ales la persoanele expuse frecvent.

5. Substanțe de contrast pentru investigații medicale

Substanțele utilizate în anumite proceduri imagistice pot provoca anafilaxie la persoanele alergice.

6. Efort fizic intens (Anafilaxie indusă de efort)

În cazuri rare, efortul fizic intens poate declanșa o reacție anafilactică, mai ales dacă este asociat cu anumite alimente sau substanțe ingerate înainte.

7. Anafilaxie idiopatică

În unele cazuri, cauza exactă nu poate fi identificată, iar reacția apare spontan, fără un factor declanșator clar.

Pentru persoanele cu un risc crescut de anafilaxie, este esențială evitarea factorilor declanșatori și purtarea unui autoinjector cu adrenalină pentru situații de urgență.

Șoc anafilactic simptome

Șocul anafilactic se instalează rapid, în câteva minute sau chiar secunde după expunerea la alergen, și poate pune viața în pericol. Simptomele pot varia de la ușoare la severe, afectând mai multe sisteme ale organismului.

Simptomele șocului anafilactic:

1. Simptome respiratorii

• Dificultăți de respirație
• Senzație de sufocare
• Stridor (respirație șuierătoare)
• Edem (umflare) la nivelul limbii, buzelor, gâtului sau feței
• Congestie nazală, rinoree (secreții nazale)

2. Simptome cardiovasculare

• Scăderea bruscă a tensiunii arteriale
• Amețeală, senzație de leșin
• Ritm cardiac accelerat sau neregulat
• Piele rece, palidă sau cianotică (albăstruie)

3. Simptome digestive

• Greață și vărsături
• Dureri abdominale
• Diaree

4. Simptome cutanate

• Erupții cutanate (urticarie)
• Mâncărime intensă
• Roșeață și umflare a pielii

5. Simptome neurologice

• Confuzie
• Anxietate extremă sau senzație de moarte iminentă
• Pierderea conștienței în cazurile severe

Evoluția și gravitatea simptomelor

Simptomele pot apărea la câteva secunde sau minute după contactul cu alergenul și se pot agrava rapid. În lipsa tratamentului imediat, șocul anafilactic poate duce la insuficiență respiratorie, colaps cardiovascular și deces.

Este esențial ca la primele semne de anafilaxie să se administreze adrenalină și să se solicite de urgență ajutor medical.

Când trebuie să merg la medic?

Trebuie să mergi de urgență la medic imediat ce apar simptomele șocului anafilactic, deoarece această reacție poate evolua rapid și poate fi fatală dacă nu este tratată la timp.

Când să soliciți ajutor medical de urgență:

✅ Imediat ce ai simptome severe, cum ar fi:

• Dificultăți de respirație sau senzație de sufocare
• Umflare la nivelul feței, limbii, gâtului
• Erupții cutanate extinse, mâncărime severă
• Amețeală, leșin sau pierderea conștienței
• Puls slab, ritm cardiac accelerat
• Scădere bruscă a tensiunii arteriale

✅ Dacă ai avut o reacție anterioară severă la un alergen cunoscut și ai fost expus din nou

✅ Dacă ai administrat adrenalină – chiar dacă simptomele s-au ameliorat, este necesară monitorizare medicală

✅ Dacă simptomele reapar după ce păreau să se amelioreze – uneori, anafilaxia are o a doua fază (reacție bifazică)

‼️ În caz de șoc anafilactic, sună imediat la 112 și mergi la cel mai apropiat spital! Nu aștepta ca simptomele să treacă de la sine.

Șoc anafilactic tratament

Șocul anafilactic este o urgență medicală care necesită intervenție imediată. Fără tratament rapid, poate duce la insuficiență respiratorie și colaps cardiovascular.

1. Administrarea de adrenalină – Primul și cel mai important pas

• Se administrează intramuscular (de obicei în coapsă) cât mai repede posibil.
• Adrenalina ajută la reducerea umflăturilor, îmbunătățirea respirației și stabilizarea tensiunii arteriale.
• Persoanele cu un risc cunoscut de anafilaxie trebuie să poarte mereu un autoinjector de adrenalină și să îl folosească imediat la primele semne de reacție severă.

2. Sună la 112 sau mergi la cel mai apropiat spital

• Chiar dacă simptomele par să se amelioreze după administrarea adrenalinei, este obligatorie evaluarea medicală.
• Anafilaxia poate avea o a doua fază (reacție bifazică), care reapare la câteva ore după prima criză.

3. Alte măsuri de urgență

• Poziționarea corectă a pacientului: întins pe spate, cu picioarele ușor ridicate pentru a menține fluxul sanguin către organele vitale.
• Dacă persoana are dificultăți de respirație, poate fi util să fie așezată într-o poziție semi-șezândă.
• Dacă este inconștientă și nu respiră, începe resuscitarea cardio-respiratorie (masaj cardiac și respirație gură la gură) până la sosirea ambulanței.

4. Tratament suplimentar în spital

Odată ajunsă la spital, persoana afectată poate primi:

• Antihistaminice – pentru reducerea reacției alergice
• Corticosteroizi – pentru prevenirea reacțiilor întârziate
• Oxigenoterapie – dacă există dificultăți severe de respirație
• Fluide intravenoase – pentru a menține tensiunea arterială stabilă

5. Prevenție pentru viitor

• Identificarea și evitarea factorilor declanșatori.
• Purtarea unui autoinjector cu adrenalină dacă există un istoric de reacții anafilactice.
• Consultarea unui medic alergolog pentru teste și un plan de acțiune personalizat.

Complicațiile șocului anafilactic

Dacă nu este tratat rapid, șocul anafilactic poate duce la complicații grave, unele dintre ele cu efecte pe termen lung.

1. Insuficiență respiratorie acută

• Umflarea severă a căilor respiratorii poate duce la blocarea completă a respirației.
• Lipsa oxigenului poate afecta organele vitale.

2. Colaps cardiovascular

• Scăderea bruscă a tensiunii arteriale poate duce la șoc circulator.
• Organele nu primesc suficient sânge, ceea ce poate duce la insuficiență multiplă de organ.

3. Leziuni cerebrale

• Dacă oxigenarea creierului este insuficientă pentru o perioadă îndelungată, pot apărea leziuni neurologice permanente.
• În cazurile extreme, poate duce la comă sau deces.

4. Reacție anafilactică bifazică

• Simptomele pot reveni la câteva ore după prima reacție, chiar dacă persoana părea stabilizată.
• Acesta este motivul pentru care spitalizarea și monitorizarea sunt esențiale.

5. Stop cardiac

• Poate apărea dacă tensiunea arterială scade la un nivel critic sau dacă respirația este blocată complet.
• Fără intervenție rapidă, duce la deces.

6. Șoc post-traumatic și anxietate severă

• Persoanele care au trecut printr-un episod de șoc anafilactic pot dezvolta anxietate legată de expunerea la alergeni.
• Uneori, poate apărea o frică intensă de mâncare, insecte sau alte posibile declanșatoare.

Pentru a preveni complicațiile, este esențial ca persoanele cu risc de anafilaxie să poarte autoinjector de adrenalină și să primească îngrijire medicală imediată în cazul unei reacții alergice severe.

Prevenția șocului anafilactic

Șocul anafilactic poate fi prevenit prin identificarea și evitarea alergenilor, educația pacientului și adoptarea unor măsuri de siguranță esențiale.

1. Identificarea și evitarea alergenilor

✔ Teste alergologice – Persoanele cu istoric de alergii ar trebui să efectueze teste specifice pentru identificarea alergenilor.
✔ Evitarea alimentelor declanșatoare – Citirea etichetelor produselor pentru a verifica ingredientele ascunse.
✔ Atenție la medicamente – Informarea medicului despre orice reacție alergică anterioară și evitarea substanțelor cu risc.
✔ Atenție la înțepăturile de insecte – Evitarea zonelor cu albine, viespi sau furnici roșii și purtarea de haine de protecție în aer liber.
✔ Utilizarea produselor fără latex – Pentru persoanele alergice, folosirea mănușilor, echipamentelor medicale și altor produse fără latex.

2. Purtarea unui autoinjector cu adrenalină

✔ Persoanele cu risc de anafilaxie ar trebui să aibă mereu la îndemână un autoinjector cu adrenalină și să știe cum să îl folosească.
✔ Este recomandat să aibă un autoinjector de rezervă în caz de nevoie.

3. Informarea celor din jur

✔ Persoanele apropiate (familie, colegi, profesori) ar trebui să fie informate despre alergia existentă și despre ce trebuie să facă în caz de urgență.
✔ Purtarea unei brățări medicale sau a unui card de identificare care să indice alergenii și instrucțiunile de urgență.

4. Plan de acțiune personalizat

✔ Consultarea unui medic alergolog pentru stabilirea unui plan de prevenție și tratament.
✔ Urmarea unui tratament de desensibilizare (imunoterapie), acolo unde este posibil și indicat.

5. Evitarea factorilor agravanți

✔ Anumite situații pot crește riscul unei reacții severe, cum ar fi exercițiile fizice intense imediat după consumul unui alergen sau utilizarea unor medicamente care pot amplifica răspunsul alergic.

Concluzie

✅ Cea mai bună metodă de prevenție este evitarea alergenilor cunoscuți și pregătirea pentru situații de urgență.
✅ Persoanele cu un risc crescut ar trebui să aibă un autoinjector de adrenalină și un plan clar de acțiune în caz de anafilaxie.
✅ Educația și conștientizarea sunt esențiale pentru a preveni complicațiile severe.