Ce este obezitatea?

Obezitatea este o afecțiune cronică caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime corporală, care poate afecta negativ sănătatea. Este adesea evaluată prin indicele de masă corporală (IMC), care este raportul dintre greutatea corporală și pătratul înălțimii. Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boli precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile de inimă și anumite tipuri de cancer. Tratamentul implică adesea modificări ale stilului de viață, dietă echilibrată, exerciții fizice și, în unele cazuri, intervenții medicale sau chirurgicale.

Tipuri de obezitate

Obezitatea poate fi clasificată în funcție de severitate, folosind indicele de masă corporală (IMC).

Iată cum sunt definite gradele de obezitate:

1. Obezitate grad 1: IMC între 30 și 34,9. Acesta este considerat un grad ușor de obezitate și poate fi gestionat prin modificări ale stilului de viață și tratamente non-chirurgicale.
2. Obezitate grad 2: IMC între 35 și 39,9. Acest grad indică o obezitate moderată, care poate necesita intervenții mai complexe, cum ar fi terapii nutriționale sau tratamente medicamentoase, pe lângă modificările stilului de viață.
3. Obezitate grad 3: IMC de 40 sau mai mare. Acesta este cunoscut și sub denumirea de obezitate morbidă și este asociat cu riscuri semnificative pentru sănătate. Este adesea tratată prin intervenții chirurgicale pentru obezitate, cum ar fi chirurgia bariatrică, pe lângă tratamentele convenționale.

Obezitatea morbidă

Obezitatea morbidă este forma cea mai severă a obezității, caracterizată printr-un exces semnificativ de țesut adipos, care crește considerabil riscul de apariție a unor probleme grave de sănătate și poate reduce speranța de viață. Această afecțiune este definită printr-un IMC de 40 sau mai mare, sau un IMC de 35 sau mai mare în prezența unor afecțiuni asociate, cum ar fi diabetul de tip 2 sau hipertensiunea arterială.

Semnele și simptomele obezității

Obezitatea se manifestă printr-o serie de semne și simptome care pot varia în funcție de severitatea afecțiunii. Acestea includ atât manifestări fizice, cât și simptome asociate cu complicațiile medicale care pot apărea odată cu creșterea în greutate.

Semne și simptome fizice:

1. Exces de țesut adipos: Acumularea vizibilă de grăsime, în special în zone precum abdomenul, șoldurile, coapsele și brațele.
2. Creșterea în greutate: Creșterea semnificativă a greutății corporale în timp.
3. Oboseală și epuizare: Obezitatea poate duce la scăderea nivelului de energie și la senzația de oboseală cronică.
4. Dificultăți de respirație: Greutatea excesivă poate duce la dificultăți de respirație, mai ales în timpul efortului fizic sau în poziția culcată.
5. Transpirație excesivă: Persoanele cu obezitate transpiră mai mult chiar și în timpul activităților fizice minime sau în condiții de temperatură normală.
6. Durere și disconfort articular: Greutatea suplimentară pune presiune pe articulații, mai ales pe genunchi și șolduri, cauzând durere și rigiditate.
7. Umflături și retenție de lichide: Edemul (umflarea) picioarelor și gleznelor este frecvent la persoanele obeze.
8. Tulburări de somn: Apneea obstructivă în somn este comună la persoanele cu obezitate și se manifestă prin întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului.
9. Vergeturi: Apariția vergeturilor pe piele din cauza întinderii excesive cauzate de acumularea de grăsime.

Simptome și complicații asociate:

1. Hipertensiune arterială: Obezitatea este adesea asociată cu creșterea tensiunii arteriale.
2. Niveluri crescute de colesterol: Excesul de grăsime corporală poate duce la dezechilibre lipidice, cum ar fi colesterolul și trigliceridele crescute.
3. Rezistența la insulină: Poate duce la diabet de tip 2, care se manifestă prin sete excesivă, urinare frecventă și oboseală.
4. Probleme digestive: Refluxul gastroesofagian și arsurile la stomac sunt mai frecvente la persoanele cu obezitate.
5. Probleme menstruale: Femeile obeze pot experimenta cicluri menstruale neregulate și probleme de fertilitate.
6. Probleme de sănătate mintală: Anxietatea, depresia și stima de sine scăzută pot fi asociate cu obezitatea, din cauza stresului fizic și social.
7. Dificultăți de mișcare: Greutatea în exces poate duce la limitări în mobilitate și la dificultăți în desfășurarea activităților zilnice.

Cauzele obezității

Obezitatea este cauzată de o combinație de factori genetici, biologici, comportamentali și de mediu. Iată principalele cauze:

1. Factori genetici: Anumite gene pot influența predispoziția la obezitate, afectând metabolismul, depozitarea grăsimilor și senzația de sațietate. Totuși, genetica interacționează adesea cu factori de mediu.
2. Comportament alimentar: Consumul excesiv de alimente bogate în calorii, grăsimi și zaharuri, precum și porțiile mari, contribuie semnificativ la acumularea de grăsime.
3. Lipsa de activitate fizică: Stilul de viață sedentar, caracterizat prin lipsa exercițiilor fizice regulate, reduce numărul de calorii arse și poate duce la acumularea de grăsime.
4. Factori hormonali: Dezechilibrele hormonale, cum ar fi disfuncțiile tiroidiene sau sindromul Cushing, pot influența greutatea corporală și distribuția grăsimii.
5. Factori psihologici: Stresul, anxietatea și depresia pot duce la comportamente alimentare compulsive și consum excesiv de alimente, în special alimente reconfortante.
6. Medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele, corticosteroizii și medicamentele pentru diabet, pot contribui la creșterea în greutate.
7. Factori de mediu: Accesul limitat la alimente sănătoase, promovarea alimentelor procesate și nesănătoase, și influențele sociale pot influența alegerile alimentare și stilul de viață.
8. Factori socio-economici: Persoanele cu venituri mici sau educație limitată pot avea mai puțin acces la opțiuni alimentare sănătoase și resurse pentru exerciții fizice, ceea ce poate contribui la obezitate.

Cum se stabilește diagnosticul de obezitate?

Diagnosticul de obezitate se stabilește printr-o combinație de evaluări clinice și măsurători, inclusiv:

1. Indicele de masă corporală (IMC): Este cea mai comună metodă de diagnosticare a obezității. IMC se calculează folosind formula: IMC = greutate (kg) / (înălțime (m))^2.
2. Măsurători ale circumferinței taliei: Circumferința taliei este folosită pentru a evalua distribuția grăsimii abdominale, care este un indicator important al riscurilor pentru sănătate. Valorile mari pot indica obezitate centrală.
3. Raportul talie-șolduri: Se calculează prin împărțirea circumferinței taliei la circumferința șoldurilor. Un raport mare poate fi un semn de obezitate abdominală.
4. Evaluarea istoricului medical și familial: Se ia în considerare istoricul personal și familial de obezitate și alte afecțiuni legate de greutate.
5. Examinarea clinică: Medicul poate evalua simptomele asociate, comportamentele alimentare și stilul de viață, precum și efectele obezității asupra sănătății, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul de tip 2.
6. Teste suplimentare: În funcție de caz, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a evalua riscurile asociate, cum ar fi analize de sânge, teste de funcție hepatică sau evaluări ale lipidelor.

Diagnosticul de obezitate ajută la stabilirea unui plan de tratament adecvat, care poate include modificări ale stilului de viață, intervenții medicale sau chirurgicale, în funcție de severitatea și cauzele obezității.

Tabelul obezității

Categorii de IMC:

• Subponderal: IMC < 18,5
• Greutate normală: IMC 18,5–24,9
• Supraponderal: IMC 25–29,9
• Obezitate de gradul I: IMC 30–34,9
• Obezitate de gradul II: IMC 35–39,9
• Obezitate de gradul III: IMC ≥ 40

• Subponderal: Indică o greutate corporală sub limita normală, care poate fi asociată cu malnutriție sau alte probleme de sănătate.
• Greutate normală: Indică un risc redus pentru afecțiuni asociate greutății.
• Supraponderal: Riscul pentru afecțiuni legate de greutate, cum ar fi bolile cardiovasculare, începe să crească.
• Obezitate gradul I: Riscul pentru afecțiuni precum diabetul de tip 2, hipertensiunea și bolile de inimă este crescut.
• Obezitate gradul II: Riscul pentru complicații de sănătate devine mai mare.
• Obezitate gradul III: Denumită și obezitate morbidă, această categorie este asociată cu un risc extrem de ridicat pentru afecțiuni severe și complicații.

Tratamentul obezității

Tratamentul obezității este complex și adesea necesită o abordare combinată. Iată principalele opțiuni de tratament:

1. Modificări ale stilului de viață:
   • Dietă echilibrată: Adoptarea unui plan alimentar sănătos, cu porții controlate, bogat în legume, fructe, proteine slabe și cereale integrale, și sărăcit în grăsimi saturate, zaharuri și calorii.
   • Exerciții fizice: Activitatea fizică regulată este esențială. Se recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână, combinate cu exerciții de forță.
   • Schimbări comportamentale: Modificarea obiceiurilor alimentare și a stilului de viață, inclusiv strategii de gestionare a stresului și a comportamentelor de mâncare emoțională.
2. Tratament medicamentos:
   • Medicamente pentru obezitate: Pot fi prescrise medicamente pentru a ajuta la pierderea în greutate, în special atunci când modificările stilului de viață nu sunt suficiente. Aceste medicamente pot acționa prin reducerea apetitului sau prin blocarea absorbției grăsimilor.
3. Intervenții chirurgicale:
   • Chirurgia bariatrică: Este considerată pentru persoanele cu obezitate morbidă (IMC ≥ 40) sau pentru cele cu obezitate severă (IMC ≥ 35) care nu au reușit să piardă în greutate prin alte metode. Tipuri comune includ:
     • Bypass gastric: Redirecționează alimentele de la stomac și duoden, reducând astfel absorbția calorică.
     • Gastrectomie verticală (sleeve gastric): Reduce dimensiunea stomacului, limitând astfel cantitatea de alimente consumate.
     • Inel gastric ajustabil: Se plasează un inel ajustabil în jurul stomacului pentru a limita cantitatea de alimente care pot fi consumate.
4. Suport psihologic:
   • Terapie comportamentală: Poate ajuta la abordarea problemelor emoționale și comportamentale legate de alimentație și greutate.
   • Consiliere nutrițională: Un dietetician sau nutriționist poate oferi ghidare personalizată pentru a dezvolta planuri alimentare adecvate.

Complicațiile obezității

Obezitatea poate avea multiple complicații, care afectează diverse sisteme ale corpului și pot reduce calitatea vieții. Iată cele mai comune complicații:

1. Boli cardiovasculare:
   • Hipertensiune arterială: Obezitatea este adesea asociată cu creșterea tensiunii arteriale.
   • Boli de inimă: Riscul de boli coronariene, infarct miocardic și insuficiență cardiacă este crescut.
2. Diabet de tip 2:
   • Obezitatea este un factor de risc major pentru dezvoltarea diabetului de tip 2, deoarece afectează sensibilitatea la insulină și reglarea zahărului din sânge.
3. Probleme respiratorii:
   • Apnee obstructivă în somn: Grăsimea în exces în jurul gâtului poate bloca căile respiratorii în timpul somnului, provocând opriri temporare ale respirației.
   • Sindromul Pickwick: O formă de apnee în somn asociată cu obezitatea.
4. Probleme articulare:
   • Osteoartrită: Excesul de greutate pune presiune suplimentară pe articulații, cum ar fi genunchii și șoldurile, contribuind la deteriorarea cartilajului și durere.
5. Boli hepatice:
   • Steatohepatita non-alcoolică (NASH): Inflamația și acumularea de grăsime în ficat, care poate duce la fibroza hepatică și ciroză.
6. Probleme gastrointestinale:
   • Reflux gastroesofagian (BRGE): Presiunea crescută asupra stomacului poate duce la reflux acid și arsuri la stomac.
7. Probleme de sănătate mintală:
   • Depresie și anxietate: Obezitatea poate afecta stima de sine și poate contribui la probleme de sănătate mintală.
8. Probleme reproductive:
   • Sindromul ovarului polichistic (PCOS): Obezitatea poate agrava simptomele PCOS, care poate duce la infertilitate.
   • Disfuncții erectile: În rândul bărbaților, obezitatea poate contribui la dificultăți de erecție.
9. Cancer:
   • Obezitatea este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân, colorectal, endometrial și de prostată.
10. Complicații în timpul sarcinii:
    • Diabet gestational și preeclampsia: Obezitatea poate crește riscurile pentru complicații în timpul sarcinii.

Consecințele obezității

Obezitatea poate avea numeroase consecințe asupra sănătății fizice, psihologice și sociale. Iată câteva dintre principalele efecte negative:

Consecințe fizice

1. Boli cardiovasculare: Riscul de hipertensiune arterială, ateroscleroză, infarct miocardic și insuficiență cardiacă este crescut.
2. Diabet de tip 2: Obezitatea este un factor de risc major pentru dezvoltarea diabetului de tip 2, care poate duce la complicații suplimentare, cum ar fi neuropatie diabetică și insuficiență renală.
3. Probleme respiratorii: Apneea obstructivă în somn, sindromul Pickwick și dificultăți de respirație.
4. Probleme articulare: Durere și deteriorare a articulațiilor, în special la genunchi și șolduri, din cauza presiunii suplimentare.
5. Boli hepatice: Steatohepatita non-alcoolică (NASH) poate duce la fibroza hepatică și ciroză.
6. Probleme gastrointestinale: Reflux gastroesofagian (GERD) și riscuri crescute de litiază biliară.
7. Cancer: Riscuri mai mari de cancer de sân, colorectal, endometrial, de prostată și alte tipuri.
8. Probleme reproductive: Tulburări menstruale, sindromul ovarului polichistic (PCOS) la femei și disfuncții erectile la bărbați.

Consecințe psihologice

1. Depresie și anxietate: Obezitatea este asociată cu un risc crescut de probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie și anxietate, adesea legate de stigma și dificultăți de imagine de sine.
2. Stima de sine scăzută: Problema greutății excesive poate duce la scăderea stimei de sine și la probleme de autoacceptare.

Consecințe sociale

1. Discriminare: Persoanele cu obezitate pot experimenta prejudecăți și discriminare în diverse aspecte ale vieții, inclusiv în muncă, educație și relații sociale.
2. Limitări funcționale: Problemele de mobilitate și energie pot limita activitățile zilnice și participarea la diverse activități sociale sau profesionale.
3. Costuri economice: Obezitatea poate duce la cheltuieli medicale mai mari și pierderi de productivitate din cauza problemelor de sănătate asociate.

Prevenția obezității

Prevenția obezității implică adoptarea unor obiceiuri și stiluri de viață sănătoase pentru a menține o greutate corporală sănătoasă. Iată câteva măsuri esențiale pentru prevenirea obezității:

1. Alimentație echilibrată

• Consumă alimente variate și nutritive: Include în dietă fructe, legume, proteine slabe, cereale integrale și lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
• Controlul porțiilor: Fii atent la dimensiunile porțiilor și evită supraalimentarea.
• Reducerea consumului de alimente procesate și zaharuri: Limitează alimentele bogate în calorii, grăsimi saturate și zaharuri adăugate.

2. Activitate fizică regulată

• Exerciții fizice: Se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână (de exemplu, mers pe jos, înot) și exerciții de forță pentru toate grupele musculare de două ori pe săptămână.
• Incorporarea mișcării în rutina zilnică: Fă plimbări, folosește scările în loc de lift, și caută modalități de a fi activ în viața de zi cu zi.

3. Stil de viață sănătos

• Somn adecvat: Asigură-te că dormi suficient, deoarece somnul insuficient poate influența greutatea și metabolismul.
• Hidratare: Bea suficientă apă pe parcursul zilei și evită băuturile îndulcite.

4. Gestionarea stresului

• Tehnici de relaxare: Practică tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau respirația profundă, pentru a reduce nivelul de stres, care poate influența comportamentele alimentare.
• Consiliere: Dacă stresul devine copleșitor, caută ajutor profesional pentru gestionarea acestuia.

5. Monitorizarea greutății corporale

• Verificări regulate: Monitorizează-ți greutatea și IMC-ul pentru a detecta din timp orice creșteri semnificative.
• Consult medical: Fă evaluări regulate cu medicul pentru a discuta despre starea ta de sănătate și riscurile potențiale.

6. Educație și conștientizare

• Informații despre nutriție și fitness: Educația privind alegerile alimentare sănătoase și beneficiile exercițiilor fizice este esențială.
• Suport social: Participă la grupuri de suport sau la activități de grup pentru a te motiva și a menține obiceiuri sănătoase.

Legătura dintre obezitate, tulburările hormonale și infertilitatea

Obezitatea, tulburările hormonale și infertilitatea sunt interconectate prin mecanisme complexe care afectează funcția reproductivă atât la femei, cât și la bărbați. Excesul de țesut adipos poate perturba echilibrul hormonal, influențând ovulația, producția de spermă și sănătatea generală a sistemului reproducător.

Legătura dintre obezitate și tulburările hormonale

Obezitatea afectează funcția endocrină a organismului prin producerea și eliberarea unor hormoni care pot dezechilibra funcțiile normale. Țesutul adipos nu este doar un depozit de grăsime, ci și un organ endocrin activ care secretă hormoni și citokine ce pot influența procesele metabolice și hormonale:

1. Rezistența la insulină și hiperinsulinemia:
   • Obezitatea este asociată cu rezistența la insulină, care duce la creșterea nivelului de insulină în sânge (hiperinsulinemie).
   • Hiperinsulinemia poate perturba echilibrul hormonal, afectând producția de hormoni sexuali.
   • În cazul femeilor, nivelurile ridicate de insulină stimulează producția de androgeni (hormoni masculini) de către ovare, ceea ce poate duce la tulburări menstruale și ovulatorii.
2. Estrogenul și țesutul adipos:
   • Țesutul adipos produce estrogen, chiar și la bărbați, ceea ce poate duce la niveluri anormale ale acestui hormon.
   • La femei, nivelurile crescute de estrogen pot perturba ciclul menstrual și pot duce la anovulație (lipsa ovulației).
   • La bărbați, creșterea nivelului de estrogen poate afecta producția de spermă și poate duce la disfuncții erectile.
3. Leptina și grelina:
   • Leptina, un hormon produs de celulele adipoase, reglează senzația de sațietate și este implicată în funcția reproductivă.
   • În obezitate, nivelurile crescute de leptină pot duce la rezistență la acest hormon, afectând controlul apetitului și funcția reproductivă.
   • Grelina, hormonul foamei, este de asemenea implicată în reglarea funcțiilor hormonale și reproductive.
4. Sindromul ovarului polichistic (SOP):
   • Este una dintre cele mai frecvente tulburări hormonale la femeile obeze.
   • PCOS este caracterizat prin anovulație, hiperandrogenism (niveluri ridicate de hormoni masculini) și prezența chisturilor ovariene.
   • Obezitatea agravează simptomele SOP, creând un cerc vicios între rezistența la insulină, creșterea în greutate și dezechilibrele hormonale.

Pentru problemele legate de obezitate și tulburările hormonale, te poți adresa unui endocrinolog din echipa de medici de la Discovery Clinic. 

Legătura dintre obezitate și infertilitate la femei

1. Anovulație:
   • Obezitatea poate duce la anovulație, adică lipsa ovulației, prin perturbarea axei hipotalamo-hipofizar-ovariene.
   • Dezechilibrul hormonal, în special nivelurile crescute de androgeni și estrogen, interferează cu dezvoltarea și eliberarea ovulelor.
2. Cicluri menstruale neregulate:
   • Dezechilibrele hormonale cauzate de obezitate pot duce la cicluri menstruale neregulate sau absența menstruației (amenoree).
   • Acest lucru face dificilă concepția, deoarece ovulația devine imprevizibilă.
3. Calitatea redusă a ovulelor:
   • Excesul de grăsime corporală poate afecta calitatea ovulelor, reducând șansele de fertilizare și implantare.
4. Risc crescut de complicații în sarcină:
   • Femeile obeze au un risc crescut de avort spontan, diabet gestațional, hipertensiune indusă de sarcină și complicații la naștere.

Dacă te confrunți cu obezitate sau cu probleme de infertilitate, poți apela la un ginecolog din echipa noastră de la Discovery Clinic. Medicii noștri sunt pregătiți să îți ofere soluții personalizate pentru a aborda aceste provocări și pentru a-ți îmbunătăți sănătatea reproductivă.

Legătura dintre obezitate și infertilitate la bărbați

1. Scăderea calității spermei:
   • Obezitatea poate afecta producția și calitatea spermei, inclusiv numărul de spermatozoizi, motilitatea (capacitatea de mișcare) și morfologia (forma).
   • Dezechilibrele hormonale, cum ar fi nivelurile crescute de estrogen și scăderea nivelurilor de testosteron, pot afecta spermatogeneza.
2. Disfuncții erectile:
   • Obezitatea crește riscul de disfuncții erectile prin afectarea funcției vasculare și hormonale.
   • Rezistența la insulină și inflamația cronică asociată cu obezitatea pot contribui la disfuncții vasculare care afectează erecția.
3. Hipertermia testiculară:
   • Excesul de țesut adipos în zona inghinală poate duce la creșterea temperaturii testiculare, afectând producția de spermă.

În cazul în care te confrunți cu obezitate sau probleme de infertilitate, un urolog din echipa noastră de la Discovery Clinic te poate ajuta. Medicul nostru va evalua situația și va propune soluții personalizate pentru a îmbunătăți starea ta de sănătate și fertilitatea.

Managementul obezității pentru îmbunătățirea fertilității

• Pierderea în greutate: Chiar și o pierdere în greutate de 5-10% poate îmbunătăți funcția hormonală și șansele de concepere.
• Tratamente hormonale: În unele cazuri, poate fi necesar tratamentul cu medicamente hormonale pentru a stimula ovulația sau pentru a echilibra nivelurile hormonale.
• Intervenții chirurgicale: Pentru obezitatea severă, chirurgia bariatrică poate fi o opțiune, având potențialul de a îmbunătăți fertilitatea.
• Suport psihologic: Consilierea poate fi utilă pentru gestionarea comportamentelor alimentare și a stresului asociat cu infertilitatea.

Abordarea obezității și a tulburărilor hormonale poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra fertilității. La Discovery Clinic, oferim consultanță și tratamente personalizate pentru persoanele care se confruntă cu probleme de fertilitate și obezitate. Este esențial să consulți un specialist din echipa noastră pentru a dezvolta un plan de tratament adaptat nevoilor tale.