Ce este hemoleucograma (hemograma sau analiza HLG)?

Hemoleucograma sau hemograma (analiza hlg) este o analiză de sânge de rutină care măsoară diverse componente ale sângelui, oferind informații esențiale despre starea generală de sănătate. Aceasta include parametri precum:

1. Numărul de celule roșii (eritrocite) – care transportă oxigenul în corp.
2. Hemoglobina (Hb) – proteina din celulele roșii care le permite să transporte oxigenul.
3. Hematocritul (Ht) – procentul de sânge alcătuit din celule roșii.
4. Numărul de leucocite (globule albe) – celule care ajută la combaterea infecțiilor.
5. Numărul de trombocite (plachete sanguine) – celule care ajută la coagularea sângelui.
6. Indicele de volum al eritrocitelor (MCV) – care arată dimensiunea medie a celulelor roșii.
7. Indicele de hemoglobină al eritrocitelor (MCH) – cantitatea medie de hemoglobină din fiecare celulă roșie.
8. Indicele de concentrație al hemoglobinei în eritrocite (MCHC) – concentrația medie de hemoglobină în celulele roșii.

Această analiză este folosită pentru a evalua sănătatea generală și pentru a ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni precum anemia, infecțiile, tulburările de coagulare și alte probleme de sânge. Hemoleucograma poate oferi indicii importante despre cum funcționează sistemul imunitar și circulator al corpului.

Hemoleucograma completă

Hemoleucograma completă este un test de sânge care măsoară principalele componente ale sângelui, precum celulele roșii, hemoglobina, celulele albe și trombocitele, oferind informații esențiale despre starea generală de sănătate. Acesta ajută la diagnosticarea unor afecțiuni precum anemiile, infecțiile, tulburările de coagulare și problemele hematologice. Prin evaluarea indicilor eritrocitari și a numărului de celule, hemoleucograma poate detecta dezechilibre care necesită tratamente suplimentare sau investigații mai detaliate.

Când este indicată?

Hemoleucograma (sau hemograma) este indicată într-o varietate de situații medicale, pentru a evalua starea generală de sănătate și pentru a ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni. Iată câteva cazuri în care poate fi recomandată:

1. Control de rutină – parte a unui check-up general pentru a monitoriza sănătatea generală și pentru a detecta eventuale anomalii ale sângelui.
2. Simptome de infecție – când există semne de infecție (febră, dureri, oboseală) pentru a evalua numărul și tipul de leucocite.
3. Simptome de anemie – oboseală, paloare, dificultăți de respirație sau amețeli pot indica anemie, iar hemoleucograma poate ajuta la diagnosticarea acesteia.
4. Tulburări de coagulare – pentru a verifica nivelurile de trombocite și capacitatea sângelui de a se coagula.
5. Afecțiuni ale sistemului imunitar – în cazul unor boli autoimune sau alergii, hemoleucograma poate oferi informații despre starea leucocitelor.
6. Monitorizarea tratamentului pentru afecțiuni hematologice – pentru pacienții care urmează tratamente pentru cancer sau afecțiuni de sânge, hemoleucograma ajută la monitorizarea efectelor asupra componentelor sângelui.
7. Evaluarea afecțiunilor inflamatorii – poate ajuta la identificarea semnelor de inflamație, cum ar fi leucocitoza.
8. Evaluarea bolilor cronice – poate fi utilizată pentru a monitoriza pacienții cu boli cronice, cum ar fi diabetul sau bolile cardiovasculare, pentru a observa eventuale modificări ale parametrilor sângelui.

În general, hemoleucograma este un instrument de diagnostic foarte util și frecvent folosit pentru a obține o imagine completă a stării de sănătate a unei persoane.

Cum și când se recoltează?

Recoltarea hemoleucogramei (sau hemogramei) se face de obicei dintr-o probă de sânge venos, iar procesul este rapid și simplu. Iată pașii și informațiile esențiale legate de recoltare:

Cum se recoltează:

1. Pregătirea pacientului:
   1. În general, nu este necesară o pregătire specială pentru recoltarea hemoleucogramei, dar este recomandat ca pacienții să fie în stare de repaus (nu agitați sau stresați) și să evite consumul de alimente grase sau alcool înainte de test.
   1. Uneori, se recomandă ca pacientul să fie pe nemâncate (în special dimineața) pentru o acuratețe mai mare a rezultatelor.
2. Locul de recoltare:
   1. Sângele se recoltează de obicei dintr-o venă (de obicei la nivelul brațului, din vena cubitală, care se află în partea din față a cotului).
3. Procesul de recoltare:
   1. Se aplică o bandă elastică pe brațul pacientului pentru a face venele mai vizibile și mai ușor accesibile.
   1. După igienizarea zonei cu un dezinfectant, se introduce un ac de recoltare într-o venă pentru a extrage o cantitate mică de sânge (aproximativ 5-10 ml), care va fi colectată într-un tub special.
   1. După recoltare, locul se presează cu un bandaj sau vată pentru a opri sângerarea.
4. Trimiterea probei:
   1. Proba este trimisă imediat la laborator pentru analiza automată a componentelor sângelui (eritrocite, leucocite, trombocite etc.).

Când se recoltează:

• Hemoleucograma poate fi recoltată în orice moment al zilei, însă, în cazul în care se solicită și alte analize (cum ar fi colesterolul sau glicemia), este posibil să se recomande recoltarea dimineața, pe nemâncate.
• De asemenea, este bine ca testul să fie efectuat în momente de stare generală stabilă, pentru a evita interferențele cauzate de factori precum infecțiile acute, stresul sau administrarea de medicamente.

Este un test simplu, rapid și important pentru evaluarea stării generale de sănătate sau pentru diagnosticarea anumitor afecțiuni.

Rezultatele hemoleucogramei – hemoleucograma valori normale

Rezultatele hemoleucogramei sunt interpretate pe baza valorilor parametrilor principali măsurați în cadrul testului. Fiecare dintre aceștia poate oferi informații valoroase despre starea generală de sănătate.

Valoarea normală a parametrilor din hemoleucogramă poate varia ușor în funcție de laboratorul care efectuează testul și de metoda utilizată, dar, în general, valorile de referință sunt următoarele:

1. Eritrocite (celule roșii)

• Valori normale:
  • Bărbați: 4.7 – 6.1 milioane celule/µL
  • Femei: 4.2 – 5.4 milioane celule/µL
• Semnificație:
  • Numărul scăzut de eritrocite poate indica anemie.
  • Un număr ridicat poate sugera policitemie sau deshidratare.

2. Hemoglobina (Hb)

• Valori normale:
  • Bărbați: 13 – 17 g/dL
  • Femei: 12 – 16 g/dL
• Semnificație:
  • Scăderea hemoglobinei poate semnala anemie, pierderi de sânge sau deficiențe de fier.
  • Creșterea poate indica deshidratare sau afecțiuni pulmonare.

3. Hematocrit (Ht)

• Valori normale:
  • Bărbați: 40% – 54%
  • Femei: 37% – 47%
• Semnificație:
  • Scăderea hematocritului sugerează anemie sau pierderi de sânge.
  • Creșterea poate fi asociată cu deshidratare sau policitemie.

4. Leucocite (celule albe)

• Valori normale: 4.000 – 11.000 leucocite/µL
• Semnificație:
  • Creșterea leucocitelor (leucocitoza) poate semnala o infecție, o boală inflamatorie sau un tumor.
  • Scăderea leucocitelor (leucopenia) poate fi cauzată de infecții virale, afecțiuni autoimune sau efectele secundare ale tratamentelor (medicamente, chimioterapie).

5. Trombocite (plachete sanguine)

• Valori normale: 150.000 – 400.000 trombocite/µL
• Semnificație:
  • Un număr scăzut de trombocite (trombocitopenie) poate duce la hemoragii sau sângerări excesive.
  • Un număr crescut poate sugera inflamații, infecții sau afecțiuni hematologice (ex: trombocitoză).

6. Volumul mediu al eritrocitelor (MCV)

• Valori normale: 80 – 100 fL
• Semnificație:
  • Un MCV scăzut poate indica anemie microcitară (de obicei cauzată de deficiența de fier).
  • Un MCV crescut poate indica anemie macrocitară (cauzată de deficiența de vitamina B12 sau acid folic).

7. Concentrația medie de hemoglobină în eritrocite (MCHC)

• Valori normale: 320 – 360 g/L
• Semnificație:
  • MCHC scăzut poate indica anemie hipocromă (deficiență de fier).
  • MCHC crescut poate indica sferocitoză sau boli ale hemoglobinei.

8. Indicele de hemoglobină al eritrocitelor (MCH)

• Valori normale: 27 – 33 pg (picograme)
• Semnificație:
  • MCH scăzut poate fi asociat cu anemia feriprivă.
  • MCH crescut poate indica anemia megaloblastică (din cauza deficienței de vitamina B12 sau acid folic).

9. Lățimea distribuției eritrocitelor (RDW)

• Valori normale: 11.5% – 14.5%
• Semnificație:
  • Un RDW mare poate semnala o varietate de dimensiuni ale eritrocitelor, ceea ce sugerează prezența unor tipuri de anemie mai complexe, precum anemia feriprivă sau anemia megaloblastică.

Ce pot indica rezultatele hemoleucogramei?

Rezultatele hemoleucogramei pot indica o gamă largă de afecțiuni sau stări de sănătate, în funcție de valorile măsurate pentru fiecare parametru al sângelui. Iată ce pot semnifica anomaliile din cadrul hemoleucogramei:

1. Eritrocite

• Număr scăzut (anemie):
  • Anemia feriprivă (deficiență de fier)
  • Anemia megaloblastică (deficiență de vitamina B12 sau acid folic)
  • Anemia hemolitică (descompunerea prematură a eritrocitelor)
  • Sângerări cronice (ex: ulcere, hemoragii interne)
• Număr crescut (policitemie):
  • Deshidratare (mărirea concentrării celulelor roșii din cauza scăderii volumului de plasmă)
  • Boli pulmonare cronice (care reduc oxigenarea sângelui)
  • Afecțiuni cardiace (care favorizează o producție excesivă de celule roșii pentru a suplini lipsa de oxigen)

2. Hemoglobina (Hb)

• Scăzută:
  • Anemia (feriprivă, megaloblastică, hemolitică etc.)
  • Sângerări interne sau externe (traumatisme, ulcere)
  • Probleme de nutriție (deficiență de fier, vitamina B12, acid folic)
• Ridicată:
  • Policitemia (exces de globule roșii, adesea legată de deshidratare sau afecțiuni pulmonare)
  • Boli pulmonare cronice sau afecțiuni cardiace

3. Hematocrit (Ht)

• Scăzut:
  • Anemia (ca urmare a pierderilor de sânge sau deficienței de nutrienți)
  • Hemoragii acute sau cronice
  • Deficiență de vitamine și minerale
• Ridicat:
  • Deshidratare (scăderea volumului plasmatic poate mări concentrația de celule roșii)
  • Boli pulmonare cronice sau policitemie vera (creștere anormală a celulelor roșii)

4. Leucocite

• Scăzute (Leucopenie):
  • Infecții virale (de exemplu, gripă, hepatită)
  • Afecțiuni autoimune (lupus, artrită reumatoidă)
  • Tratament cu medicamente (ex: chimioterapie, medicamente imunosupresoare)
  • Boala medulară (ex: leucemii)
• Crescute (Leucocitoză):
  • Infecții bacteriene (ex: pneumonia, infecții urinare)
  • Afecțiuni inflamatorii (ex: artrită reumatoidă, boala inflamatorie intestinală)
  • Leucemie sau alte afecțiuni hematologice
  • Reacții alergice sau parazitoze

5. Trombocite

• Scăzute (Trombocitopenie):
  • Afecțiuni hematologice (ex: leucemii, purpura trombocitopenică)
  • Disfuncții ale măduvei osoase (ex: aplazia medulară)
  • Consumul excesiv de trombocite (în caz de sângerări acute)
• Crescute (Trombocitoză):
  • Afecțiuni inflamatorii sau infecțioase (ex: artrită reumatoidă, infecții bacteriene)
  • Anemia feriprivă (măduva produce mai multe trombocite pentru a compensa scăderea globulelor roșii)
  • Tulburări hematologice (ex: mieloproliferative, cum ar fi trombocitemia esențială)

6. Volumul mediu al eritrocitelor (MCV)

• Scăzut (Microcitoză):
  • Anemia feriprivă (deficiență de fier)
  • Talasemie (o tulburare genetică a hemoglobinei)
• Crescut (Macrocitoză):
  • Anemia megaloblastică (deficiență de vitamina B12 sau acid folic)
  • Alcoolism cronic
  • Afecțiuni hepatice

7. Concentrația medie de hemoglobină în eritrocite (MCHC)

• Scăzut:
  • Anemia hipocromă (celule roșii cu conținut scăzut de hemoglobină, adesea asociată cu anemia feriprivă)
• Ridicat:
  • Sferocitoză ereditară (defecte ale membranei eritrocitelor care duc la globule roșii mai mici și mai dense)
  • Hemoglobina anormală (ex: hemoglobina S în anemia falciformă)

8. Indicele de hemoglobină al eritrocitelor (MCH)

• Scăzut:
  • Anemia feriprivă
• Ridicat:
  • Anemia megaloblastică (deficiență de B12 sau acid folic)

9. Lățimea distribuției eritrocitelor (RDW)

• Ridicat:
  • Anemia mixtă (de exemplu, anemie feriprivă combinată cu o deficiență de vitamina B12)
  • Anemia hemolitică sau anemia megaloblastică

Rezultatele hemoleucogramei sunt foarte utile pentru diagnosticarea și monitorizarea unei varietăți de afecțiuni, de la anemii și infecții, până la tulburări hematologice. Este important ca interpretarea rezultatelor să fie făcută de către un medic specialist, care va lua în considerare contextul clinic și istoricul pacientului pentru a stabili un diagnostic corect și pentru a decide pașii următori în gestionarea afecțiunii.

Ce boli depistează hemoleucograma?

Hemoleucograma poate ajuta la depistarea mai multor boli și afecțiuni, inclusiv:

1. Anemia – Scăderea numărului de celule roșii sau a hemoglobinei poate indica diferite tipuri de anemie, cum ar fi anemia feriprivă, anemia megaloblastică sau anemia hemolitică.
2. Infecțiile – Un număr crescut de leucocite (celule albe) poate sugera o infecție bacteriană, virală sau fungică.
3. Leucemia și alte afecțiuni hematologice – Creșterea anormală a celulelor albe sau a altor parametri poate indica leucemie sau alte tulburări ale măduvei osoase.
4. Policitemia – Un număr crescut de celule roșii poate semnala o afecțiune în care măduva osului produce prea multe celule roșii, cum ar fi policitemia vera.
5. Tulburări de coagulare – Un număr scăzut de trombocite poate indica probleme de coagulare a sângelui, cum ar fi trombocitopenia sau tulburări autoimune.
6. Probleme ale măduvei osoase – Scăderea numărului de celule albe, roșii sau trombocite poate semnala afecțiuni care afectează producția acestora, cum ar fi aplazia medulară sau disfuncții ale măduvei osoase.
7. Deficiențe nutriționale – Niveluri scăzute de hemoglobină și celule roșii pot indica deficiențe de fier, vitamina B12 sau acid folic.

Prin urmare, hemoleucograma este un instrument important pentru diagnosticarea și monitorizarea multor boli hematologice și infecțioase.

Frecvența cu care se recomandă efectuarea unei hemoleucograme variază în funcție de starea de sănătate a fiecărei persoane, de istoricul medical și de recomandările medicului. În general, pentru o persoană sănătoasă, o hemoleucogramă poate fi recomandată anual, ca parte a unui control general de sănătate. Totuși, există anumite situații în care testul ar putea fi efectuat mai frecvent:

1. Persoanele cu afecțiuni hematologice (de exemplu, anemie, leucemie) – pot necesita analize periodice pentru monitorizarea stării de sănătate.
2. Persoanele cu afecțiuni cronice (diabet, boli cardiovasculare) – pot beneficia de teste mai frecvente pentru a detecta eventuale modificări ale parametrilor sanguini.
3. Simptomele care sugerează probleme de sănătate – cum ar fi oboseala inexplicabilă, febra, pierderea apetitului sau sângerările, pot necesita efectuarea unei hemoleucograme suplimentare.
4. Controale periodice la vârstnici – poate fi recomandat un test anual sau mai frecvent în funcție de sănătatea generală.

Este important să consulți medicul pentru recomandări personalizate legate de frecvența testării, în funcție de nevoile tale individuale.

La Discovery Clinic, poți beneficia de hemoleucograma completă, un test esențial pentru evaluarea stării tale de sănătate și depistarea unor afecțiuni precum anemia, infecțiile sau tulburările hematologice. Echipa noastră de medici specializați îți va interpreta rezultatele și te va ghida către cel mai potrivit plan de tratament, în funcție de nevoile tale individuale. Programează o consultație pentru a avea grijă de sănătatea ta!