Ce este gastrita ?

Gastrita reprezintă o inflamație a mucoasei stomacului, care poate fi acută sau cronică, manifestându-se sub diverse forme, în funcție de cauze și severitate. Această afecțiune apare atunci când bariera protectoare a stomacului este afectată, permițând sucurilor gastrice acide să irite și să inflameze pereții stomacali.

De câte tipuri este gastrita?

Gastrita poate fi clasificată în funcție de durata și mecanismul inflamației în mai multe tipuri, principalele categorii fiind:

1. Gastrita acută

Gastrita acută este o inflamație bruscă a mucoasei stomacului, de obicei de scurtă durată, care apare atunci când mucoasa este expusă la factori iritanți. Aceasta se poate dezvolta rapid în urma consumului excesiv de alcool, al utilizării antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), sau în urma unei infecții severe. Simptomele sunt de obicei intense și includ dureri abdominale, greață, vărsături și uneori sângerări gastrointestinale.

2. Gastrita cronică

Gastrita cronică se dezvoltă treptat și are o durată lungă, putând persista luni sau chiar ani. În această formă de gastrită, inflamația mucoasei stomacului este mai ușoară, dar constantă, iar simptomele sunt adesea mai puțin intense decât în cazul gastritei acute. Gastrita cronică este frecvent asociată cu infecția cu Helicobacter pylori, boala autoimună, sau expunerea prelungită la factori iritanți precum alcoolul sau medicamentele.

3. Gastrita erozivă

Gastrita erozivă poate fi acută sau cronică și se caracterizează prin distrugerea mucoasei stomacului, ducând la formarea de ulcerații superficiale. Aceasta este de obicei cauzată de utilizarea pe termen lung a AINS, consumul excesiv de alcool sau stresul sever. De asemenea, gastrita erozivă poate fi asociată cu sângerări gastrointestinale, dar fără simptome evidente de inflamație.

4. Gastrita atrofică

Aceasta este o formă de gastrită cronică, caracterizată prin pierderea treptată a celulelor glandulare din mucoasa stomacului, ceea ce duce la subțierea stratului protector. Gastrita atrofică este adesea cauzată de infecția cu Helicobacter pylori sau de boli autoimune. În cazurile avansate, poate crește riscul de cancer gastric.

5. Gastrita autoimună

În această formă rară de gastrită cronică, sistemul imunitar atacă celulele propriului stomac, distrugând mucoasa gastrică. Această afecțiune este frecvent asociată cu anemia pernicioasă, deoarece celulele care produc factorul intrinsec, esențial pentru absorbția vitaminei B12, sunt afectate.

6. Gastrita de reflux biliar

Gastrita de reflux apare atunci când bila refuleaza din duoden (prima parte a intestinului subțire) în stomac, iritând mucoasa gastrică. Aceasta poate fi cauzată de intervenții chirurgicale pe stomac sau de probleme legate de funcționarea valvelor care controlează fluxul de bilă.

7. Gastrita de stres

Apare în urma unor situații severe de stres fizic, cum ar fi traumatismele, arsurile extinse, sepsisul sau intervențiile chirurgicale majore. Această formă de gastrită se dezvoltă rapid și poate duce la eroziuni și ulcerații în stomac.

Care sunt cauzele gastritei?

Cauzele gastritei sunt diverse și implică factori care afectează bariera protectoare a mucoasei stomacului. Printre cele mai frecvente cauze se numără:

1. Infecția cu Helicobacter pylori

Una dintre cele mai comune cauze ale gastritei este infecția cu bacteria Helicobacter pylori. Aceasta bacterie poate coloniza mucoasa stomacului, provocând inflamație și distrugând progresiv stratul protector al acestuia. Infecția cu H. pylori este implicată în majoritatea cazurilor de gastrită cronică și poate contribui la apariția ulcerelor gastrice și a cancerului gastric.

2. Utilizarea excesivă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

Medicamentele utilizate frecvent pentru tratarea durerii și inflamației, pot afecta mucoasa stomacului. Utilizarea pe termen lung sau în doze mari a acestor medicamente poate duce la apariția gastritei și a ulcerelor gastrice.

3. Consumul excesiv de alcool

Alcoolul este un iritant direct pentru mucoasa stomacului. Consumul excesiv sau pe termen lung poate duce la inflamație și eroziune a acesteia, crescând riscul de a dezvolta gastrită acută sau cronică.

4. Stresul sever

Situațiile de stres fizic intens, cum ar fi traumatismele severe, intervențiile chirurgicale majore sau infecțiile grave, pot duce la o formă de gastrită numită gastrită de stres. În aceste cazuri, fluxul sanguin către stomac poate fi redus, slăbind protecția mucoasei și crescând riscul de inflamație.

5. Refluxul biliar

Bila, produsă de ficat și stocată în vezica biliară, poate refula din intestinul subțire în stomac. Acest reflux de bilă poate irita mucoasa stomacului, provocând gastrită.

6. Bolile autoimune

În unele cazuri, gastrita este cauzată de un răspuns autoimun în care sistemul imunitar atacă propriile celule gastrice. Această formă de gastrită, cunoscută sub numele de gastrită autoimună, este mai rară și este asociată cu alte afecțiuni autoimune, cum ar fi anemia pernicioasă.

7. Fumatul

Fumatul este un factor de risc important pentru apariția gastritei și a altor afecțiuni digestive. Substanțele chimice din fumul de țigară pot irita direct mucoasa stomacului, afectând capacitatea de regenerare a acesteia și favorizând inflamația.

8. Alți factori iritanți

Dieta necorespunzătoare, bogată în alimente picante, prăjite sau bogate în grăsimi, poate contribui la iritarea mucoasei stomacului. De asemenea, consumul excesiv de cafea sau băuturi carbogazoase poate agrava simptomele gastritei.

Care sunt simptomele gastritei?

Simptomele gastritei pot varia în funcție de tipul și severitatea inflamației, dar multe persoane pot avea gastrită fără a prezenta simptome evidente. Cu toate acestea, atunci când simptomele apar, ele pot include următoarele:

1. Dureri sau arsuri în partea superioară a abdomenului

Aceasta este unul dintre cele mai comune simptome. Durerea poate fi ascuțită sau sub formă de disconfort, resimțită în partea de mijloc sau în zona superioară a abdomenului. Uneori, durerea poate fi resimțită și sub formă de arsură sau senzație de „foame dureroasă” care dispare după ce mănânci.

2. Greață și senzație de balonare

Mulți pacienți cu gastrită resimt greață persistentă, însoțită de senzația de plin sau balonare după masă, chiar și în cazul unor mese mici.

3. Vărsături

În unele cazuri, gastrita poate provoca vărsături. Vărsăturile pot conține alimente nedigerate, dar în cazuri mai severe, pot apărea și cu sânge, ceea ce indică o gastrită erozivă sau ulcere.

4. Senzație de sațietate precoce

Pacienții cu gastrită pot simți că stomacul lor este plin după ce au mâncat doar o cantitate mică de alimente, manifestându-se astfel prin senzația de sațietate precoce.

5. Pierdere a apetitului

Inflamația cronică a mucoasei stomacului poate duce la scăderea poftei de mâncare și, pe termen lung, la pierdere în greutate neintenționată.

6. Eructații și gaze stomacale

Eructațiile frecvente, adesea însoțite de eliberarea gazelor stomacale, sunt simptome comune ale gastritei, mai ales atunci când aceasta este asociată cu refluxul de acid gastric.

7. Sângerări gastrointestinale

În cazurile severe, gastrita poate duce la sângerări ale mucoasei stomacului. Acestea pot fi evidente prin vărsături cu sânge (hematemeză) sau prin prezența scaunelor negre și lucioase (melenă). Acest simptom necesită intervenție medicală imediată.

8. Arsuri la stomac

Senzația de arsuri în piept sau gât, cunoscută și sub numele de pirozis, poate apărea atunci când acidul gastric irită esofagul și este frecventă în gastrita asociată cu refluxul acid.

9. Indigestie

Multe persoane cu gastrită suferă de indigestie persistentă, manifestată prin senzația de disconfort sau greutate în stomac după mese, împreună cu arsuri și gaze.

10. Slăbiciune și oboseală

Gastrita cronică poate afecta absorbția substanțelor nutritive, cum ar fi vitamina B12, ducând la anemie și la simptome precum oboseală, slăbiciune și paloare.

În cât timp se vindecă gastrita?

Timpul necesar pentru vindecarea gastritei variază în funcție de cauza, tipul și severitatea afecțiunii, precum și de respectarea tratamentului și modificările stilului de viață. Iată câteva factori care influențează durata vindecării:

1. Gastrita acută

În cazurile de gastrită acută, provocată de factori temporari, cum ar fi consumul de alcool sau utilizarea ocazională a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), inflamația se poate vindeca relativ rapid, în câteva zile sau săptămâni, odată ce factorul declanșator este eliminat. Cu un tratament adecvat, precum administrarea de antiacide sau inhibitori de pompă de protoni (IPP), simptomele gastritei pot dispărea într-un interval de 1-2 săptămâni.

2. Gastrita cronică

Gastrita cronică are nevoie de o perioadă mai lungă pentru vindecare, deoarece inflamația se dezvoltă lent, de-a lungul unei perioade extinse de timp. Tratamentul poate dura câteva luni sau chiar mai mult, mai ales dacă este asociată cu infecția cu Helicobacter pylori, care necesită eradicarea bacteriei prin tratament cu antibiotice. Vindecarea completă a mucoasei stomacului poate dura mai multe luni, chiar și după ce infecția este eliminată.

3. Gastrita erozivă și atrofică

În cazul gastritei erozive sau atrofice, care implică deteriorarea severă a mucoasei stomacului, vindecarea poate fi mai lentă și depinde de gravitatea eroziunilor și ulcerațiilor. Tratamentul include medicamente pentru reducerea acidității gastrice și evitarea factorilor iritanți. În unele cazuri, afectarea mucoasei poate fi ireversibilă, dar simptomele pot fi gestionate eficient cu tratament de lungă durată.

4. Modificarea stilului de viață

Pentru o vindecare mai rapidă, este esențială eliminarea factorilor declanșatori, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentele picante și reducerea stresului. Adoptarea unei diete echilibrate și evitarea alimentelor iritante poate accelera vindecarea.

Criza de gastrita simptome

Criza de gastrită se manifestă prin:

1. Durere abdominală în partea superioară, sub coaste, adesea intensă după mese.
2. Arsuri la stomac, cu senzație de arsură în stomac sau piept.
3. Balonare și senzație de plenitudine, chiar și după mese mici.
4. Greață și vărsături, uneori cu sânge în cazuri severe.
5. Lipsa poftei de mâncare și slăbiciune.
6. Eructații frecvente și disconfort digestiv.
7. Sângerări gastrointestinale, semnalate prin scaune negre sau vărsături cu sânge.

Când trebuie să mergi la medic în cazul în care prezinți simptome de gastrită?

Este important să consulți un medic atunci când prezinți simptome de gastrită, mai ales în următoarele situații:

1. Simptome persistente sau recurente

Dacă simptomele precum durerea abdominală, arsurile la stomac, greața sau balonarea persistă timp de mai multe zile sau revin frecvent, este indicat să mergi la medic. Gastrita poate deveni cronică sau se poate agrava fără tratament adecvat.

2. Dureri abdominale severe

Orice durere abdominală intensă, care nu se ameliorează sau se agravează, necesită o evaluare medicală imediată, deoarece poate indica o gastrită erozivă sau o altă problemă digestivă gravă, precum un ulcer.

3. Vărsături frecvente

Dacă ai episoade de vărsături frecvente, mai ales dacă apar după mese sau sunt însoțite de dureri abdominale, este necesar să consulți un medic. În cazuri severe, vărsăturile pot conține sânge, ceea ce indică sângerări gastrice și necesită tratament de urgență.

4. Prezența de sânge în vărsături sau scaune

Dacă observi sânge în vărsături (care poate avea un aspect roșu aprins sau ca zațul de cafea) sau scaune negre, lucioase (melenă), este o urgență medicală. Aceste simptome pot indica sângerări interne și necesită atenție medicală imediată.

5. Pierderea neintenționată în greutate

Dacă pierzi în greutate fără a avea o explicație clară și simptomele gastritei persistă, trebuie să mergi la medic pentru evaluarea afecțiunii. Pierderea în greutate poate fi un semn al unor complicații sau al unei afecțiuni subiacente, precum un ulcer gastric sau cancerul gastric.

6. Senzație de slăbiciune sau oboseală extremă

Dacă te simți neobișnuit de slăbit sau obosit, acest lucru poate indica o formă de gastrită care afectează absorbția nutrienților, cum ar fi vitamina B12, ceea ce poate duce la anemie. Acest simptom ar trebui să fie investigat de un medic.

7. Simptome care nu răspund la tratamentele fără prescripție

Dacă ai încercat medicamente fără prescripție (cum ar fi antiacidele sau inhibitorii de pompă de protoni) și simptomele nu se ameliorează sau se înrăutățesc, este important să primești un diagnostic corect și un tratament adecvat de la medic.

8. Dificultăți la înghițire

Dacă începi să ai dificultăți la înghițire sau senzația că alimentele rămân blocate în gât sau piept, acest lucru poate fi un semn al unei probleme digestive mai grave și trebuie investigat.

9. Istoric familial de afecțiuni gastrointestinale

Dacă ai antecedente familiale de boli gastrice, cum ar fi ulcerul sau cancerul gastric, și prezinți simptome de gastrită, este important să consulți un medic pentru a evalua riscurile și a începe tratamentul din timp.

Tratament gastrita (Schema de tratament gastrită)

Tratamentul gastritei are ca scop reducerea inflamației mucoasei stomacului, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor. Abordarea terapeutică depinde de cauzele și severitatea afecțiunii. Iată principalele opțiuni de tratament:

1. Reducerea acidității gastrice

Unul dintre principalele obiective este reducerea producției de acid gastric, pentru a permite mucoasei stomacului să se vindece:

• Se folosesc medicamente care reduc aciditatea stomacului, fie prin blocarea secreției de acid, fie prin neutralizarea acidului existent.
• Tratamentul ajută la ameliorarea durerilor de stomac, a arsurilor și a senzației de disconfort abdominal.

2. Eradicarea infecției cu Helicobacter pylori

Dacă infecția cu Helicobacter pylori este cauza gastritei, tratamentul include o combinație de medicamente pentru eliminarea bacteriei. În acest caz, medicul va prescrie un tratament combinat care poate dura câteva săptămâni.

3. Protejarea mucoasei gastrice

În unele cazuri, se recomandă medicamente care formează un strat protector peste mucoasa stomacului, ajutând la prevenirea deteriorării cauzate de acidul gastric.

4. Tratarea cauzei autoimune

Pentru gastrita cauzată de reacții autoimune, tratamentul poate include medicamente care să reducă răspunsul imun și să ajute la controlul inflamației. Suplimentele nutritive, cum ar fi cele de vitamina B12, pot fi necesare în caz de deficiențe cauzate de gastrită.

5. Evitarea factorilor declanșatori

Este esențial să se elimine factorii care pot agrava gastrita:

• Renunțarea la alcool și fumat, deoarece acestea pot irita stomacul.
• Evitarea consumului excesiv de antiinflamatoare, care pot deteriora mucoasa stomacului.
• Adoptarea unei diete echilibrate, evitând alimentele picante, prăjite sau grase.

6. Modificări ale stilului de viață

Anumite modificări ale stilului de viață pot contribui la gestionarea gastritei:

• Mese mici și frecvente pentru a reduce disconfortul gastric.
• Reducerea stresului, care poate agrava simptomele gastritei.

7. Gestionarea complicațiilor

Dacă gastrita duce la complicații, cum ar fi sângerările gastrointestinale sau ulcerele, poate fi necesară o investigație medicală suplimentară, cum ar fi o endoscopie, pentru diagnostic și tratament.

Prin reducerea acidității, tratarea cauzei și schimbările în stilul de viață, simptomele gastritei pot fi ameliorate, iar inflamația mucoasei gastrice se poate vindeca.

Regim gastrită

Un regim alimentar adecvat este esențial pentru gestionarea gastritei și prevenirea agravării simptomelor. Iată câteva recomandări pentru un regim alimentar sănătos în cazul gastritei:

Alimente recomandate:

1. Legume fierte sau aburite: Morcovi, dovlecei, cartofi, și dovleac sunt ușor de digerat și nu irită mucoasa gastrică.
2. Fructe neacidice: Banane, mere coapte și pere sunt opțiuni mai blânde pentru stomac.
3. Cereale integrale: Orez brun, quinoa și ovăz sunt surse de fibre care ajută la digestie.
4. Proteine slabe: Pui, curcan și pește sunt mai ușor de digerat decât carnea roșie sau grasă.
5. Produse lactate degresate: Lapte, iaurt și brânză de vaci cu conținut scăzut de grăsimi pot fi tolerate de multe persoane.
6. Grăsimi sănătoase: Uleiul de măsline și avocado sunt surse de grăsimi sănătoase care nu irită stomacul.

Alimente de evitat:

1. Alimente picante și condimentate: Ardeii iuți, condimentele fierbinți și sosurile picante pot agrava simptomele.
2. Alimente grase și prăjite: Cartofii prăjiți, fast-food-ul și alimentele bogate în grăsimi pot crește aciditatea și disconfortul.
3. Cofeină și băuturi carbogazoase: Cafeaua, ceaiul negru și băuturile răcoritoare pot irita mucoasa gastrică.
4. Alcool și fumat: Ambele pot agrava inflamația și pot împiedica procesul de vindecare.
5. Alimente acide: Citricele, roșiile și produsele care conțin o cantitate mare de acid pot irita stomacul.

Exemplu de meniu in dieta pentru gastrita

• Mic dejun: Iaurt degresat cu ovăz și banană.
• Gustare: Măr copt.
• Prânz: Piept de pui la grătar, orez brun și legume fierte.
• Gustare: Ceai de mușețel.
• Cină: Pește la abur, piure de cartofi și salată de castraveți.
• Gustare de seară: Brânză de vaci degresată

Răspundem întrebărilor de la voi

• Când pot spune că ,,m-am vindecat de gastrită”?

Când simptomele s-au ameliorat complet sau sunt controlate, iar testele de diagnostic (cum ar fi endoscopia) arată că mucoasa stomacului s-a vindecat.

• Ce ceai pentru gastrită se recomandă?

Ceaiurile de mușețel, mentă și ghimbir sunt adesea recomandate pentru calmarea inflamației și ameliorarea simptomelor.

• Ce medicamente pentru gastrită se recomandă?

Medicamentele care reduc aciditatea gastrică, cum ar fi inhibitori ai pompei de protoni și antagoniști ai receptorilor H2, sunt frecvent utilizate. În caz de infecție cu Helicobacter pylori, se folosesc antibiotice.

• Ce tratament este pentru gastrita cronică?

Tratamentul include medicamente pentru reducerea acidității, tratamentul infecției cu Helicobacter pylori (dacă este cazul), modificări ale dietei și ale stilului de viață, precum și monitorizare regulată.

• Ce este gastrita antrala eritematoasă?

Este o formă de gastrită care afectează zona antrală a stomacului, caracterizată prin roșeață (eritem) și inflamație a mucoasei.

• Gastrita poate fi și la copii?

Da, gastrita poate apărea și la copii, de obicei din cauze precum infecția cu Helicobacter pylori, dieta neadecvată sau stresul.

• Ce este gastroduodenita eritematoasa?

Este inflamația mucoasei atât a stomacului (gastrită), cât și a duodenului (duodenită), caracterizată prin roșeață și inflamație.

La Discovery Clinic, dispunem de o echipă medicală specializată în tratarea gastritei și a altor afecțiuni interne. Echipa noastră de medici interni este pregătită să ofere diagnostic complet și tratamente personalizate pentru gastrită, fie că este acută sau cronică. Ne dedicăm asigurării unui plan de tratament eficient care include evaluarea detaliată a simptomelor, administrarea de medicamente adecvate și recomandarea modificărilor necesare ale stilului de viață și dietei. Cu experiența noastră în domeniu, suntem aici pentru a vă sprijini în gestionarea și ameliorarea acestei afecțiuni.