Tumorile hepatice sunt creșteri anormale de țesut în ficat, care pot fi clasificate în două categorii principale:

1. Tumori benigne: Acestea nu sunt canceroase și nu se răspândesc în alte părți ale corpului. Exemple includ hemangioamele și adenoamele hepatice.
2. Tumori maligne: Acestea sunt canceroase și pot invada țesuturile din jur sau se pot răspândi în alte organe. Cele mai comune tipuri de tumori maligne hepatice sunt carcinomul hepatocelular (CHC) și colangiocarcinomul.

Tumorile hepatice pot apărea ca urmare a unor afecțiuni hepatice preexistente, cum ar fi hepatita virală sau ciroza, și pot cauza simptome precum dureri abdominale, pierdere în greutate, oboseală și icter. Diagnosticul precoce este esențial pentru un tratament eficient.

Care sunt cauzele tumorilor hepatice?

Cauzele tumorilor hepatice pot varia în funcție de tipul tumorii, dar în general, acestea includ:

1. Infecțiile virale: Hepatita B și C sunt printre principalele cauze ale cancerului hepatic. Aceste infecții virale cronice duc la inflamație persistentă și afectarea celulelor hepatice, crescând riscul de ciroză și tumori maligne.
2. Ciroza: Ciroza, adesea cauzată de consumul excesiv de alcool, boli hepatice grase nealcoolice (NAFLD) și hepatita virală cronică, este o afecțiune în care țesutul cicatricial înlocuiește țesutul hepatic sănătos. Aceasta afectează funcționarea ficatului și crește riscul de carcinom hepatocelular (CHC).
3. Expunerea la toxine: Consumul de aflatoxine (toxine produse de anumite mucegaiuri care pot contamina alimentele, precum arahidele și cerealele depozitate în condiții de umiditate) este asociat cu un risc crescut de cancer hepatic. De asemenea, expunerea prelungită la substanțe chimice toxice, cum ar fi clorura de vinil și alte solventi industriali, poate contribui la dezvoltarea tumorilor.
4. Boli metabolice: Hemocromatoza (o tulburare în care organismul absoarbe prea mult fier) și alte boli metabolice, precum diabetul de tip 2 și bolile hepatice grase, sunt legate de un risc mai mare de dezvoltare a tumorilor hepatice.
5. Predispoziția genetică: Anumite afecțiuni ereditare, cum ar fi boala Wilson și polipoza adenomatoasă familială, pot crește riscul de tumori hepatice.
6. Consumul excesiv de alcool: Consumul cronic de alcool poate duce la leziuni hepatice severe, precum steatohepatita alcoolică și ciroza, care sunt factori de risc majori pentru carcinomul hepatocelular.
7. Obezitatea: Obezitatea contribuie la acumularea de grăsime în ficat, determinând steatohepatita non-alcoolică (NASH), care poate evolua spre ciroză și chiar cancer hepatic.

Tipuri de tumori hepatice

Tumorile hepatice se clasifică în două categorii principale, benigne și maligne, fiecare având mai multe tipuri specifice:

Tumori benigne

Acestea nu sunt canceroase și nu invadează alte organe. De obicei, sunt asimptomatice și descoperite întâmplător în timpul examinărilor imagistice pentru alte afecțiuni.

• Hemangiomul hepatic: Cea mai frecventă tumoră benignă a ficatului, formată din vase de sânge. În general, nu necesită tratament decât dacă provoacă simptome.
• Adenomul hepatic: Este o tumoare benignă a celulelor hepatice, mai frecventă la femei și asociată uneori cu utilizarea pe termen lung a anticoncepționalelor orale.
• Hiperplazia nodulară focală (HNF): Tumoră benignă rară, adesea asimptomatică, caracterizată printr-o creștere anormală a țesutului hepatic.

Tumori maligne

Acestea sunt canceroase și au capacitatea de a se răspândi în alte părți ale corpului. Tumorile maligne pot fi primare (originare din ficat) sau secundare (metastaze provenite din alte organe).

• Carcinomul hepatocelular (CHC): Cel mai comun tip de cancer hepatic primar, provenind din celulele hepatice (hepatocite). Este frecvent asociat cu ciroza și infecțiile cu hepatita B sau C.
• Colangiocarcinomul: Cancer care se dezvoltă în căile biliare ale ficatului. Este mai puțin frecvent decât CHC, dar are un prognostic nefavorabil.
• Hepatoblastomul: Tumoră hepatică rară, malignă, întâlnită aproape exclusiv la copii, în special sub vârsta de 3 ani.
• Angiosarcomul hepatic: Un tip de cancer rar care afectează vasele de sânge ale ficatului. Este agresiv și se asociază cu expunerea la anumite substanțe chimice toxice.

Care sunt simptomele tumorilor hepatice?

Simptomele tumorilor hepatice pot varia în funcție de tipul și stadiul tumorii, iar în stadii incipiente, acestea pot fi absente sau ușoare. Pe măsură ce tumora crește, simptomele devin mai evidente și pot include:

1. Dureri abdominale: Localizate în partea dreaptă sus a abdomenului sau chiar sub coaste, durerile pot fi persistente și se agravează treptat.
2. Scădere în greutate inexplicabilă: Pierderea semnificativă a apetitului și a greutății corporale este frecventă în cazurile de cancer hepatic.
3. Oboseală și slăbiciune: Persoanele cu tumori hepatice pot experimenta o stare continuă de oboseală și epuizare.
4. Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor): Apare din cauza acumulării de bilirubină în sânge, deoarece ficatul nu mai funcționează corect.
5. Umflături abdominale (ascită): Tumorile pot provoca retenția de lichide în abdomen, ceea ce duce la balonare și senzația de plenitudine.
6. Greață și vărsături: Funcționarea deficitară a ficatului poate duce la greață persistentă și uneori la vărsături.
7. Mărirea ficatului (hepatomegalie): Palparea abdomenului poate evidenția o masă sau o mărire a ficatului, semn al creșterii tumorii.
8. Prurit (mâncărime generalizată): Iritarea pielii și senzația de mâncărime pot fi asociate cu disfuncția ficatului.
9. Febră: Temperatura ridicată, fără alte cauze evidente, poate apărea în unele cazuri de cancer hepatic avansat.

Diagnostic

Diagnosticarea tumorilor hepatice implică mai multe etape pentru a confirma prezența tumorii, a determina tipul acesteia și a evalua stadiul. Iată pașii principali în diagnosticarea tumorilor hepatice:

1. Examinare clinică și istoricul medical
   1. Medicul va discuta despre simptome, factori de risc (precum istoricul de hepatită sau ciroză) și va face o examinare fizică, verificând sensibilitatea și dimensiunea ficatului.
2. Analize de sânge
   1. Testele funcționale hepatice: Măsoară nivelurile anumitor enzime și proteine din sânge (ALT, AST, albumină, bilirubină), indicând posibilele disfuncții hepatice.
   1. Alfa-fetoproteina (AFP): Este un marker tumoral care poate fi crescut în carcinomul hepatocelular (CHC). Cu toate acestea, valori mari nu sunt întotdeauna prezente în toate cazurile de cancer hepatic.
   1. Markeri virali: Testarea pentru hepatitele B și C, deoarece aceste infecții sunt factori de risc pentru cancerul hepatic.
3. Imagistică
   1. Ecografia abdominală: Este adesea primul test de imagistică folosit pentru a evalua structura ficatului și a detecta posibile mase tumorale.
   1. Tomografia computerizată (CT): Poate detalia structura ficatului și detecta anomalii sau mase, oferind o imagine mai precisă a dimensiunii și localizării tumorii.
   1. Rezonanța magnetică (RMN): Oferă o imagine detaliată a țesuturilor moi, fiind utilă pentru a evalua caracteristicile tumorilor și pentru a determina dacă sunt benigne sau maligne.
   1. Colangiografia: Este utilizată pentru a vizualiza căile biliare, fiind utilă în diagnosticul colangiocarcinomului.
4. Biopsia hepatică
   1. Se recomandă atunci când diagnosticul nu este clar după investigațiile imagistice. O probă de țesut este prelevată din ficat și examinată la microscop pentru a confirma natura benignă sau malignă a tumorii și pentru a stabili tipul celular exact.
5. Teste de stadializare
   1. Tomografie cu emisie de pozitroni (PET): Poate fi folosită pentru a detecta răspândirea tumorii în alte părți ale corpului.
   1. Scintigrafie osoasă: Dacă există suspiciuni că tumora s-a extins la nivel osos.
6. Teste genetice și moleculare (opțional)
   1. În anumite cazuri de cancer hepatic avansat, pot fi efectuate teste genetice pentru a identifica mutații specifice care pot ajuta la alegerea unei terapii țintite.

Care este tratamentul tumorilor hepatice?

Tratamentul tumorilor hepatice depinde de tipul tumorii (benignă sau malignă), de stadiul bolii, de starea generală de sănătate a pacientului și de prezența altor afecțiuni hepatice. Iată principalele opțiuni de tratament pentru tumorile hepatice:

1. Intervenția chirurgicală

• Rezecția hepatică: Este îndepărtarea parțială a ficatului, utilizată în cazul tumorilor localizate care nu s-au răspândit. Se folosește mai frecvent pentru carcinomul hepatocelular (CHC) și pentru tumorile benigne mari care provoacă simptome.
• Transplantul hepatic: Recomandat pentru pacienții cu CHC în stadii timpurii, care îndeplinesc criteriile pentru transplant. Transplantul presupune înlocuirea ficatului afectat cu un ficat sănătos de la un donator.

2. Ablația locală

• Ablația cu radiofrecvență (RFA): Folosește căldura generată de undele de radiofrecvență pentru a distruge celulele tumorale și este indicată în tumorile mici, mai ales pentru pacienții care nu pot fi operați.
• Crioablația: Utilizează temperaturi scăzute pentru a congela și distruge celulele tumorale.
• Injecții cu alcool etilic: Sunt administrate direct în tumoare și provoacă deshidratarea și distrugerea celulelor tumorale.

3. Embolizarea

• Embolizarea transarterială (TAE): Se injectează substanțe în arterele care alimentează tumoarea, întrerupând fluxul de sânge către aceasta. Este folosită în cazurile avansate de CHC pentru a reduce dimensiunea tumorii.
• Chemoembolizarea transarterială (TACE): Combină embolizarea cu administrarea de medicamente chimioterapice direct în tumoare. Aceasta este o opțiune pentru pacienții cu cancer hepatic avansat.

4. Terapia sistemică

• Chimioterapia: Este utilizată mai rar pentru cancerul hepatic primar, deoarece ficatul nu răspunde bine la chimioterapie. Totuși, poate fi folosită în cazuri de metastaze hepatice.
• Terapie țintită: Medicamentele țintite, atacă direct celulele canceroase și sunt utilizate în forme avansate de CHC.
• Imunoterapia: Medicamentele care stimulează sistemul imunitar, pot fi utilizate pentru a ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului.

5. Radioterapia

• Radioterapia stereotactică corporală (SBRT): Utilizată pentru tumorile hepatice inoperabile, SBRT oferă doze mari de radiații direct la tumoare cu o precizie ridicată, minimizând afectarea țesuturilor sănătoase din jur.
• Radioembolizarea (SIRT): Implică injectarea de particule radioactive în arterele care alimentează tumoarea, reducând dimensiunea tumorii.

6. Tratamente pentru controlul simptomelor

• Controlul simptomelor, precum durerea și oboseala, și susținerea funcțiilor ficatului sunt parte din tratamentul integrativ. Acesta poate include administrarea de analgezice, suplimente nutritive și gestionarea lichidelor abdominale (ascitei).

7. Modificarea stilului de viață și monitorizarea

• Adoptarea unei diete echilibrate, limitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat contribuie la sănătatea ficatului. Pacienții trebuie monitorizați regulat prin teste de sânge și imagistică pentru a observa progresul bolii sau eventualele recidive.

Care sunt complicațiile tumorilor hepatice?

Tumorile hepatice pot duce la o serie de complicații, în funcție de tipul și stadiul bolii, de răspunsul la tratament și de prezența altor afecțiuni hepatice, cum ar fi ciroza. Printre complicațiile majore ale tumorilor hepatice se numără:

1. Insuficiența hepatică
   1. În cazurile avansate sau când o porțiune mare din ficat este afectată, ficatul nu mai poate îndeplini funcțiile esențiale, cum ar fi filtrarea toxinelor, producerea proteinelor și reglarea proceselor metabolice. Insuficiența hepatică poate duce la deces fără un tratament adecvat.
2. Hemoragia
   1. Tumorile hepatice pot provoca hemoragii interne, mai ales dacă se dezvoltă rapid sau în prezența unor afecțiuni care slăbesc structura ficatului, cum ar fi ciroza. Sângerările sunt periculoase și pot necesita intervenție medicală de urgență.
3. Ascita (acumularea de lichid în abdomen)
   1. Complicație frecventă în cazurile avansate, ascita apare din cauza funcției hepatice scăzute și a presiunii ridicate în vasele de sânge din ficat. Acumularea de lichid poate fi dureroasă și poate provoca dificultăți respiratorii și disconfort abdominal.
4. Icter sever
   1. Pe măsură ce ficatul își pierde capacitatea de a procesa bilirubina, aceasta se acumulează în sânge, ducând la îngălbenirea pielii și a ochilor, un simptom cunoscut sub numele de icter. În formele severe, icterul poate provoca mâncărimi intense și alte complicații.
5. Metastazele
   1. Tumorile hepatice maligne, în special carcinomul hepatocelular, pot metastaza către alte organe, cum ar fi plămânii, oasele sau glandele suprarenale. Metastazele agravează boala și necesită tratamente suplimentare, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia.
6. Encefalopatia hepatică
   1. Acumularea toxinelor nefiltrate de ficat poate afecta sistemul nervos central, ducând la confuzie, somnolență, schimbări de comportament și, în cazuri grave, comă hepatică.
7. Infecțiile
   1. Ficatul slăbit și acumularea de lichid în abdomen (ascita) cresc riscul de infecții bacteriene, cum ar fi peritonita bacteriană spontană. Aceste infecții sunt periculoase și necesită tratament prompt cu antibiotice.
8. Malnutriția
   1. Datorită afectării funcțiilor hepatice și a problemelor digestive, pacienții cu tumori hepatice pot dezvolta malnutriție, ceea ce afectează capacitatea organismului de a se recupera și poate reduce eficiența tratamentelor oncologice.

Pentru diagnosticarea tumorilor hepatice, este recomandat să consulți un medic specialist în funcție de simptomele tale și de istoricul medical. Iată câțiva specialiști pe care îi poți consulta:

1. Medic de familie: Primul pas ar fi să discuți cu medicul tău de familie, care poate evalua simptomele și poate face trimiterea către un specialist.
2. Hepatolog: Este specialistul în afecțiuni ale ficatului și poate efectua evaluări detaliate, teste de sânge și imagistică pentru a diagnostica problemele hepatice.
3. Oncolog: Dacă există suspiciunea unei tumori maligne, un oncolog specializat în cancerul hepatic poate fi implicat în evaluarea, diagnosticarea și planificarea tratamentului.
4. Gastroenterolog: Aceștia se ocupă cu afecțiunile tractului gastro-intestinal și pot evalua simptomele legate de ficat și pot efectua proceduri de diagnostic, cum ar fi endoscopia.
5. Chirurg: În unele cazuri, un chirurg specializat în intervenții hepatobiliare poate evalua cazul tău pentru o posibilă intervenție chirurgicală, dacă este necesară.
6. Radiolog: Specialiștii în imagistică medicală, cum ar fi radiologii, pot interpreta rezultatele testelor imagistice (ecografii, CT, RMN) și pot oferi informații esențiale pentru diagnostic.

Pentru diagnosticarea tumorilor hepatice, la Discovery Clinic beneficiați de o echipă medicală specializată, incluzând medici de familie și medici de medicină internă. Medicii de familie sunt primii care pot evalua simptomele și pot oferi trimitere către specialiști, în timp ce medicii de medicină internă au competențe în diagnosticarea și gestionarea afecțiunilor interne, inclusiv a celor hepatice. Această abordare integrată asigură că pacienții primesc o evaluare cuprinzătoare și un plan de tratament adecvat, adaptat nevoilor lor individuale.